„Apocalipsa este un proces permanent, nu ceea ce va veni, ea se întîmplă acum“

László Krasznahorkai este un scriitor care şi-a descoperit propria lume încă de la prima sa carte – Satantango (Magvető Kiadó, 1985, traducere în limba română de Anamaria Pop, Editura Curtea veche, 2012). După transpunerea cinematografică a lui Bela Tarr, probabil una dintre cele mai importante performanţe cinematografice ale anilor ’90, scrisul lui Krasznahorkai a devenit cunoscut în lumea întreagă. Pe lîngă primul său roman, George Szirtes a tradus în limba englezăMelancolia rezistenţei şi Război şi război, opera scriitorului maghiar cîştigînd astfel admiraţia unor scriitori ca Susan Sontag, Colm Tóibín sau W.G. Sebald. Pentru James Wood, cunoscutul critic literar al revistei The New Yorker, „Krasznahorkai este în mod clar fascinat de apocalipsă, de revelaţia ruinei. […] Lumea lui Krasznahorkai este o lume dostoievskiană pe care Dumnezeu a părăsit-o. Romanul său, Melancolia rezistenţei, este o comedie a apocalipsei, o carte despre un Dumnezeu care nu numai că a eşuat în misiunea sa, dar nici măcar nu s-a prezentat la examenul final“. Nu pot decît să sper ca interviul care urmează să îi determine pe editorii români să publice în continuare traduceri ale cărţilor lui László Krasznahorkai. (C. Gh.)   Aţi publicat Satantango în 1985. Atunci cînd am citit romanul, am stat şi […]