Ce am învăţat din poezia politică suedeză

  • Recomandă articolul
După prima zi, scriam pe Facebook: „Primele impresii din Suedia – fac jogging, merg pe bicicletă, mănîncă vegan, sînt foarte implicaţi civic și îmbrăcaţi cam șleampăt – un fel de societate de hipsteri“. O bună sinteză a stereotipurilor mele despre acest spaţiu cultural. Admiram Suedia pentru gradul ridicat de cultură civică și solidaritate socială, feminism și politicile inclusive pentru refugiaţii politici din toată lumea (Etiopia, Bosnia, recent Siria). Dar și pentru Ikea și H&M, ambele simboluri ale modului în care suedezii concep capitalismul – cît mai accesibil pentru toţi. Literar, Suedia era pentru mine August Strindberg, Athena Farrokhzad, pe care o apreciez foarte tare și la care am ajuns graţie traducerii realizate de Svetlana Cârstean la Editura Pandora M (2013), și un pic de Tomas Tranströmer, premiantul Nobel. Apoi am aflat că Jonas Gren, poetul cu care urma să traduc în tandem în cadrul workshopului, scrie „eco-poetry“ și am început să citesc și să mă documentez în domeniul ăsta, aflînd despre importanţa pe care o are natura și modul de viaţă etic pentru suedezi, ceea ce se reflectă și în poezia lor. Așa că aveam deja setate toate datele să observ mai întîi „hipsterismul“ suedez, dar în varianta lui bună […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12884 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }