Cum a devenit Rabindranath Tagore evreu

  • Recomandă articolul
Parcul Herastrau a devenit cu timpul un loc in care nu numai natura in toate formele ei – de la plopi, la stejari si tei, arbusti de conifere cum n-am mai vazut nicaieri in tara, pina la flori cultivate intr-o rasadnita chiar in incinta lui cu totul aparte, garoafe, margarete, lalele –, ci si spiritualitatea isi gasea locul. Nu mai era acea Colentina strabatind la inceput de secol marginimea Bucurestiului, loc bun pentru afacerile cu ferastraie de apa, care taiau lemne de zor, de unde si denumirea parcului de mai tirziu. A fost gindit dupa modelul parcurilor franceze, dar nu in perioada interbelica, ci, de fapt, statuile au aparut pe alei in anul 1952-53, in ajunul Festivalului Mondial al Tineretului. Asa se face ca nu orice mare intelectual din lumea larga si-a gasit locul pe un masiv piedestal, alegerea fiind selectiva, iar chip de piatra au capatat doar, cu mici exceptii, acei artisti care nu erau pusi la index de partidul comunist. Norocul lui Cehov ca a fost rus, caci altfel statutul sau de nobil de vita, de conte, l-ar fi exclus dintru inceput din calculele comunistilor. Nu ar fi fost moral sa ne laudam cu nobilimea corupta. Asta nu […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12882 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }