Pun pariu (altceva nici nu putem și nu este onest să pretindem că facem atunci cînd vorbim despre „adevăr“, care, într-o foarte mică zonă a lui, așa-numită „științifică“, ține de conjectură, dar fundamental nu poate fi, oricum, decît pariat, în nici un caz, însă, pretins: a pretinde că știi și că spui adevărul este, de fapt, un subterfugiu pentru a nu fi nevoit ca adevărul pe care îl susții să te angajeze cu ceva, obligîndu-te, altfel spus, să-ți asumi mai ales consecințele negative ale ne-adevărului: am scris deja destul de pe larg despre asta în cartea Dadasein, cine nu a citit, treaba lui; cinstit este așadar să spunem: „Pariez, mă angajez, cred și sînt gata să mărturisesc că adevărul este X“), pun pariu, așadar, că prima descoperire (sau invenție: aici nu contează diferența) a umanității, fondul ei obscur, inavuabil, dar inevitabil, singurul ei fundament (potrivit logicii conform căreia fundamentul/temelia este o groapă, un hău pe care construcția pe care, chipurile, o susține are, de fapt, rolul de a-l masca, de a-l acoperi), pun așadar pariu că prima descoperire a umanității a fost puterea și, deci, dialectica digestivă, metabolică, aceea care face posibil să ne hrănim din ceilalți, din semeni, supunîndu-i, altfel spus, distrugîndu‑i „creator“, aneantizîndu-i pentru a-i „transsubstanția“ sau a-i „sublima“ în/ca „noi înșine“: canibalismul material și simbolic.
Astfel de „adevăruri“ contraintuitive devin, iar, din păcate, extrem de ușor observabile, la lumina zilei, în lumea, strict, de azi și într-o țară precum România imediat actuală, dominată de servicii secrete și de biserică, adică de puterea ocultului, de puterea ca ocultare, oferindu‑ne spre vedere spectacolul evident, dar nevăzut, al constituirii puterii tocmai prin ocultare, printr-un adevărat cult al ocultului. Puterea nu ascunde ceva, nu există deja, mai întîi, puterea care, apoi, ar începe să ascundă, să oculteze ceva, ci nu există putere, puterea nu apare, nu se constituie, nu este fabricată decît prin însuși actul de a ascunde, de a oculta, de a retrage din raza vederii publice, adică a celorlalți, a tuturor – spre dispută. Puterea ocultează pentru că este în sine ocultare. Chiar și puterile democratic, adică deschis, public, procesual, agonal constituite au la bază gestul de a ascunde că ascund: nu există producție, constituire de putere fără ca undeva să fi existat ascundere, ocultare și, deci, (meta-), (infra-) sau (arhi-)ocultare a însuși faptului ocultării. Simplu, banal, trivial. Puterea este bazată pe impostură, puterea este, fundamental, impostură.
Or, la noi, ca americani periferici (corp expediționar de facto, ne-expediat) de rit oriental, ortodox, ca „Nouă“ Europă americanizată, neoevanghelizată capitalist, deși, pe de altă parte, atît de veche, nouă tocmai pentru că și ca arhaică, la noi, deci, ocultul domnește integral, total(izat), la toate etajele și în toate metamorfozele lui: și religios, și „secular“, „civil“. Politică, altfel spus, integrală, producție de putere pură prin toate mijloacele.
Ca „intelligence“ (ce se mai gratulează băieții ăștia, supraoameni, de!), facem parte dintr‑un macrodispozitiv informațional de comandă, structură și input americane, cu atît mai important, deci mai exacerbabil, cu cît frontalier, mai mult chiar, frontal, aflat pe linia de front și ca linie de front a trei „lumi“: la marginea „lumii civilizate“, ca neo-atleți ai creștinătății, noi Ștefani cei Mari și Sfinți, România nu este „la granița“, ci este un stat-tampon, mai precis o țară-frontieră (acesta este specificiul ei teritorial) între Occident, Rusia și Orientul islamic.
Ceea ce face aerul greu respirabil în România, într-o lume și așa pradă miasmelor rădăcinoase ale umanității (neo-Statele Creștine care trag cu ochiul invidioase la reușita teroristă a așa-zisului Stat Islamic), este cumulul de efecte, cultul integral al ocultului, și religios, și „laic“: sinergia SRI-BOR. Căci în România sîntem pe cale de a înălța o mare catedrală închinată tocmai Cultului Ocultului, adică nu lui Dumnezeu-Tatăl, ci lui Doamne, Doamne-Marele Frate.
Religia este religie a secretului, se bazează pe secret, religia este religie a puterii. Or, ocultul se opune culturii: cultul ocultului presupune și propagă incultura, incultul. În principiu, cultura e critică, căci presupune creația prin raportare deschisă, prin distanță.
Iar mult disputata Catedrală a Mîntuirii Neamului este, de fapt, un mega-mall, constituind contribuția (retardată) a României la arhitectura contemporană de neo-catedrale ale religiei „seculare“ a Capitalului: stadioane, opere, muzee de artă (contemporană). Atît că românii nu l-au chemat pe Franck Gehry sau pe Rem Koolhaas s-o facă, ceea ce, poate, ar mai fi prezentat, ironic, un interes. Ceea ce construiește prin șantaj la adresa puterilor „publice“ (ca strănepoate ale ei) Biserica Ortodoxă Română în Dealul Spirii ține mai mult de Dubai.
Și putem spune că vom avea și noi Disneylandul nostru arhitectural, adică districtul urban de monstruozități, cabinetul de curiozități în aer liber și la scara nu 1:1, ci, poate, 100 sau chiar 1000:1, Marea Catedrală nefăcînd decît să se alăture armonios Casei Poporului, cu care va rămîne să dialogheze veșnic. Căci Marea Catedrală (așa cum se spune Marea Moschee: acesta îi este, astăzi, corespondentul) nu va exorciza Casa Poporului, ci o va continua, o va desăvîrși: doi în unul, ca șamponul care nu lasă să se vadă mătreața pe veșmintele monahale, două monoteisme în unul singur, în unul și același altar, ca Hagia Sofia, și moschee, și catedrală.
Închinate adevăratului Dumnezeu, Capitalul. Un altar și un monument închinate cultului integral al ocultului incult, în religia cu adevărat ecumenică și, deja, monoteică a Capitalului.
Economia ca unică ecumenie – acesta fiind adevărul cu adevărat ocultat atît civil, cît și religios, și de serviciile secrete, și de biserică, unicul „referent“ al catedralelor unificate de putere.
Baphomet. Satanism curat. Curat satanism! Căci mă tem că Catedrala Mîntuirii Neamului se construiește, de fapt, invers, cu turlele în pămînt, ca niște sonde în nisipul deșertului, rădăcini împlîntate în seva Ocultului.