Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Holocaustul, Securitatea şi Partidul Comunist
- 26-08-2016
- Nr. 837
-
Radu IOANID
- ISTORIE RECENTĂ
- 2 Comentarii
Jean Ancel (n. 1940, Iaşi, România – d. 2008, Ierusalim) este istoric israelian, doctor în istorie al Universităţii Ebraice din Ierusalim, membru al Comisiei Internaţionale de Studiere a Holocaustului din România prezidate de Elie Wiesel. A contribuit la Encyclopaedia of the Holocaust, Encyclopaedia Judaica, Enciclopedia Ebraica. Fellow la Center for Advanced Holocaust Studies, United States Holocaust Memorial Museem. Lucrări publicate: Enciclopedia Comunităţilor evreieşti din România (Pinkas Hakehilot, 1979, coeditor); Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during the Holocaust (1986, 12 vol., editor); Transnistria (1998, 3 vol.); Contribuţii la Istoria României, Problema evreiască 1933-1944 (2001, 2003, 4 vol.); History of the Holocaust: Romania (2002, 2 vol.); Transnistria 1941-1942. The Romanian Mass Murder Campaigns (2003, 3 vol.); Wilhelm Filderman, Memoirs and Diaries. 1900-1940 (2004, vol.I, editor), Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 (Editura Polirom, Iași, 2005);The Economic Destruction of Romanian Jewry (Jerusalem, Yad Vashem, 2007),The History of the Holocaust in Romania (University of Nebraska Press, 2011). Dosarele de urmărire informativă (DUI) ale istoricului israelian Jean Ancel au fost create de Departamentul Securităţii Statului (DSS) într-o perioadă cînd România comunistă a continuat politica sa duplicitară faţă de Statul Israel, dar şi faţă de minoritatea evreiască din România. […]
Binefacerile după 25 de ani de democratizare în România se pot formula scurt: PLURALITATE. Cititorii români au de ales. Libertatea cuvîntului şi libertatea de expresie în mod public au devenit 2016 un lucru normal, obişnuit şi folositor.BRAIN STORMING practicat de elevi şi studenţi cu dascălii lor 2016 înseamnă: o nouă cultură a dialogului deja începînd de pe băncile şcolii (interviul u C.M./Bucuresti-SUA în observator cultural- C.M. reclamă lipsa unui dialog controversat, cu părei şi interese diferite înaninte de 1989. Da, există păreri şi interese diferite, absolut normal într-o democraţie pentru o dezbatere în spaţiul public si pentru formularea unui consens majoritar.. pentru o perioadă de timp… o nouă formulare, încercare şi corectură).
Deci e normal 2016 ca la un subiect ca în textul lui Radu IOANID să se prezinte tema propusă: Holocaustul, Securitatea şi Partidul Comunist. Despre perioada de tranziţie 1944-1949 în legătură cu evreii supravieţuitori în România s-a cercetat şi s-a scris mult, e o arhivă vastă la îndemînă. Dr. Hildrun Glass scrie (Dr. Hildrun Glass, geboren 1961 in Varias, Judeţ Timis, Rumänien. 1982-1989 Studium der Geschichte Osteuropas und Südosteuropas/ născută 1962 la Variaş, judeţul Timiş, studiul istoriei Europei de est şi de sudest la L.M. U. München ): evreii în România 1940-1944 ( Zwischen zwei Diktaturen. Zur Geschichte der Juden in Rumänien 1944-1949. Die Geschichte der Juden in Rumänien beginnt nach archäologischen Funden zur Zeit des ….. / Deutschland und die Verfolgung der Juden im rumänischen Machtbereich 1940–1944././. .evreii in România 1940-1949…).
1) Să începem cu clarificarea noţiunilor. Cetăţenia? Pentru evrei 1881-1918-1941-1989 în regatul România (congresul de la Berlin 1881), în România MARE, RPR si RSR, cetăţenia e cu cîntec. Care este situaţia evreilor în diferitele etape ca cetăţeni români? Care probleme? Ce e de văzut? Care fapte? Cine scrie?
2) Regatul România (1881-1918) cu cetăţeni evrei la Iaşi, Dorohoi, Bucureşti etc. Ce s-a întîmplat cu ei? Unde sunt evreii din Iaşi 1881-1918-1989? Cum şi de cînd aflăm aşa ceva?
3) România MARE cu cetăţeni evrei în toate provincile şi regiunile în număr de peste 725.000.
4) Ce înseamnă 725.000 de cetăţeni evrei români 1919 şi cîteva mii 2016? Ce e de remarcat? Ce e esenţial? Legea Românizare 1941 Antonescu, expropierea, deportarea si eliminarea evreilor din Bucovina, Basarabia (progromurile de la la Iaşi, Bucureşti sunt documentate etc.). Ce e altfel la cetăţenii evreii din România faţă de „majoritari” (legea Numerus clausus la universităţi in epoca interbelică …. limitează accesul evreilor)? Care sunt cauzele pentru diverse fapte ale politocoadministraţiei româneşti în legatură cu cetăţenia evreilor români? Ce nu e admis să se repete în legătura cu cetăţenia în România europeană? Ce e de discutat în mod public azi?
5) Confictele de interese într-o democraţie europeană sunt normale, se dezbat în spatiul public. Naţionalismul extremist din secolul 20 a pustiit un continent întreg, acest focar nu e stins definitiv nici 2016.
1918 s-au format state naţionale noi pe continentul european. Bine. Aşa e. După 1989 au apărut din nou stat naţionale (Romania- Montenegru la fotbal 4.09.2016).Aşa e. UE28-1 caută soluţii 2016 pentru conflictele de interese!
Ce e de facut? Cine scrie? Unde ? Cum se ajunge la un consens majoritar 2016 în problema „cetăţeniei Române„ ca partener într-o UE28-1 tot mai zguduită de nationalisme?
Pluralitate. O victorie în sfera publică româneasca sustinută consecvent de observatorul cultural al secolului 21.
Fiecare temă, fiecare interes, conflictele de interese de ieri, de azi şi de mîine, se pot formula şi prezenta în observatorul cultural pluralist, dedicat în mod însufleţit democraţiei României europene.
Incredere în democraţia României 2016? Un consens majoritar 2016 cel putin în cîteva probleme şi conflicte de interese arzătoare azi? Sfera publică, dezbaterile în spaţiul public româneasc? Durere şi bucurie, lumină şi umbră, încredere şi groază, în prezentarea „istorică” sau acedemică, în cea ce e de scris despre ieri, azi şi mîine?
Citesc cu plăcere şi admiraţie de mult timp PLURALITATE în observatorul cultural al secolului 21, am încedere în cetăţenii tineri români!
Binevenite unele dintre informatiile din articol; dar imi pare totodata rau ca autorul se rezuma doar la opinii si relatari despre holocaustul evreilor. Exista pe lume o multime de alte subiecte demne de un interes cel putin egal pentru un intelectual de calibru greu, de exemplu – pentru a ramane in domeniu – opinii si relatari despre faptele prezentate in acest articol: http://romaniabreakingnews.ro/lista-evreilor-comunisti-care-au-condus-romania-in-anii-celei-mai-crunte-dictaturi-si-represiuni/ . Dar asta e, specializarea intr-un domeniu duce la un punct de vedere; iar dl. Ioanid are un punct de vedere. Aferim!