Iliescu, Băsescu şi Turcescu

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Serviciile Secrete de Informaţii britanice (mai cunoscute cu titulaturile MI5 și MI6) aruncau pe plajele spaniole şi portugheze ‒ ţări neutre în acel război – cadavre ale unor militari englezi sau ale unor civili fără acte de apartenenţă. Avînd însă asupra lor fel de fel de documente mai mult sau mai puţin secrete, aparent originale, dar în realitate false, pline de informaţii eronate, care să inducă în eroare pe duşmanul lor de moarte, Germania nazistă. Nemţii, care mereu au fost calificaţi ca buni muzicieni, filozofi sau mecanici, dar cărora niciodată nu le-a mers mintea prea tare la şmecherii, muşcau din momelile britanice şi se lăsau păcăliţi de aceste diversiuni. Cam aşa procedează şi cei care-l sprijină pe Traian Băsescu, aruncînd pe piaţa politică fel de fel de diversiuni. La care nu doar media sau clasa politică se înghesuie să comenteze sau să ia măsuri, ci şi destui comentatori şi analişti politici. Cazul jurnalistului Robert Turcescu ar fi ultima provocare/diversiune dintr-un lung şir de diversiuni, dacă nu cumva deja, la această oră, este o temă răsuflată, după ce a ţinut capul de afiş timp de aproape două săptămîni. Voiam să comentez situaţia, gravă […]