Împotriva „nopţii reci a uitării“

Cu numai o săptămînă înaintea decernării Premiului Nobel, Patrick Modiano a publicat, la Gallimard, romanul Pour que tu ne te perdes pas dans le quartier, devenit un succes imediat de librărie.   Nobelul de literatură acordat lui Patrick Modiano a luat pe toată lumea prin surprindere, inclusiv pe editorul său, Antoine Gallimard, care la conferinţa de presă de joi după-amiază se felicita, uimit de acest neașteptat succes. Critica nu a ezitat să vorbească de – spre fascinaţia universului său impregnat de o inefabilă atmosferă crepusculară, de farmecul promenadelor pe străzile pariziene și, mai ales, de arta cu care autorul reușește să transforme materialul biografic, „vaporizîndu-l în imaginar“, ca să folosim una din formulele sale preferate, care a cîntărit cu siguranţă în alegerea Academiei suedeze. Mai mult, s-a vorbit despre existenţa unei circulaţii tematice interne care îl îndreptăţește pe autor să afirme că scrie aceeași carte, folosindu-se de perspective diferite. Numai că, în loc să transforme această recurenţă tematică în manierism, autorul asumă această persistenţă, a cărei origine trebuie căutată în atmosfera, în climatul și în situaţiile care i-au marcat existenţa, în special în perioada copilăriei, chiar dacă ele pot să pară „lucruri adesea derizorii, nesemnificative, fără îndoială nu atît de […]