Lămuriri necesare pe marginea traducerii unui roman de Vladimir Nabokov

Mi se semnalează de curînd faptul că Alex. Leo Şerban are cîteva intervenţii critice legate de apariţia în limba română a ultimului roman nabokovian, Originalul Laurei. Acestea constituie, după cum observ, materia primă a unei Scrisori din Lisabona, găzduite de portalul cultural LiterNet. Aş vrea să răspund observaţiilor făcute de criticul de film, deşi, în mod normal, m-aş fi abţinut. O fac, însă, atît pentru o traducătoare deosebită, cît şi pentru o întreagă echipă editorială care consideră proiectul operelor complete Vladimir Nabokov a fi cel puţin „unul de suflet“. Am să încep cu prima acuzaţie, adusă în mod direct editurii, şi anume aceea de fi dorit să mărim numărul de pagini al cărţii şi, implicit, să cîştigăm foarte mulţi bani, aşa cum îşi imaginează Alex. Leo Şerban că se întîmplă în cazul unui roman semnat Nabokov… Metoda diabolică ar fi fost separarea fotocopiilor realizate după fişele autorului, de transcrierea textului, care, în ediţia originală, se află pe aceeaşi pagină.   Răspuns: dacă tot are ambele ediţii, Alex. Leo Şerban ar putea să observe că cea românească este considerabil mai mică. Am evitat mărirea formatului acestei cărţi tocmai pentru că face parte dintr-o serie de autor, al cărei număr 11 îl […]