LECTURI ÎN VREMURI DE AUSTERITATE. Istoria ca o lungă poveste
- 04-05-2012
- Nr. 622
-
Cristina MANOLE
- Rubrici
- 1 Comentarii
O lucrare de excepţie – și care umple cumva un gol – este studiul monografic dedicat de Simon Sebagh Montefiore, profesor la Cambridge, orașului Ierusalim.Ierusalim. Biografia unui oraș (Editura Trei, traducerea Luminița Gavrilă Cioroianu, Smaranda Nistor și Constantin Dumitru Palcuș, consultant de specialitate, Adrian Cioroianu; ediția princeps este din 2011, ceea ce denotă o mobilitate editorială demnă de toată lauda) este și o frumoasă realizare tipografică, o carte și elegantă, pe lîngă numeroasele informații istorico-religioase ce sînt livrate natural și cursiv. Fără crispări partizane sau speculații emoționale. Este marele merit al acestei cărți. Pentru că povestea/istoria milenară a Ierusalimului este plină de înfruntări sîngeroase și ambiții dintre cele mai greu de stăpînit, ieri ca și azi. Orașul Ierusalim are un trecut fabulos, din negura trecutului mitic iudeo-creștin pînă în prezentul plin de convulsii în contextul israeliano-palestinian. Un drum sinuos, de la Patriarhi pînă la sioniștii Herzl și Weismman și generalul Moshe Dayan, de la Marele Templu, Saladin și moscheile aurite din Orașul Vechi pînă la Sfîntul Mormînt, Drumul Crucii și ocupația otomană, cea britanică sau memoria colonelului Motta Gur, trei mii de ani în 700 de pagini. Orașul a reușit să supraviețuiască. Putea să ajungă precum Cartagina, Ninive sau marile […]
Pt ca intriga urmatoarele:
1. „Istoricul britanic cu nume de erou shakespearian – ce ascunde, în fond, o veche familie de evrei sefarzi…”
Care dintre cele trei nume ale istoricului britanic apare la Shakespeare, dna Cristina Manole? Simon? Sebag? Montefiore? Daca e vorba de cel din urma – nu apare la Shakespeare; este rodul asociatilor dumneavostra personale si bizare. Autorul cartii ar fi trebuit sa va atraga atentia tocmai pt ca poarta numele faimosului filantrop si sionist din sec 19 – si nu invers! Daca este vorba de „Sabag” nu numai ca nu „ascunde” ci indica evreii sefarzi. Simon inutil de spus ca e prea comun ca sa fie considerat shakesperian.
2. „după Războiul de șase zile, să ocupe întregul Ierusalim, care rămîne nu doar orașul marilor religii ale lumii, ci devine și capitala Statului evreu”. Ierusalimul, dna Cristina Manole, NU „devine si” capitala dupa razboiul de Sase zile (1967) ci este declarat capitala Israelului in 1948 odata cu declararea statului. Stat intitulat Israel si nu „evreu”.
Acord creditul istoricului britanic ca aceste greseli nu ii apartin; in aceeasi masura in care vi-l acord si dvs ca in situatia in care ati fi si citit cartea pe care o recenzati aceasta v-ar fi prilejuit descoperirea multor detalii interesante dar mai ales ceva general , care va scapa.