Premiul Goncourt 2014

Atmosferă plină de emoţie, imediat după anunţul numelui cîştigătoarei Premiului Goncourt 2014: Lydie Salvayre apare în faţa camerelor de luat vederi cu ochii în lacrimi. „E minunat“, îi spune un jurnalist, lăsînd să se înţeleagă, puţin amuzat, că atitudinea ei nu se potriveşte cu expresia nu plînge din titlul cărţii. Scriitoarea confirmă că sînt lacrimi de bucurie. „Mai ales pentru acest roman, pentru că e vorba de spre mama dumneavoastră“, continuă jurnalistul. „Printre altele“, răspunde scriitoarea care, cu doar cîteva zile înainte, mărturisea într-un interviu: „I-am oferit mamei mele un loc în lumea de dincolo“.   Prin această confidenţă, Lydie Salvayre ne invită să intrăm în lumea acestei poveşti construite în mod exclusiv pe tematica memoriei, nu numai din perspectiva prerogativelor ei naturale de permanenţă, dar şi a celor legate de libertatea unui refuz total al ficţiunii, care ar risca să-i diminueze autenticitatea şi forţa. Aşa cum ne previne autoarea încă din primele pagini, acest punct de vedere confirmă calitatea de compoziţie complexă oferită de ecuaţia dintre naraţiunea istorică şi biografia supusă obsesiei realiste: „În povestirea pe care o scriu, nu vreau să introduc pentru moment nici un personaj inventat“. Motiv pentru care ţine să menţioneze, cu grija şi precizia […]