Propuneri pentru o politică culturală la televiziunea publică

Argumente generale să înlăturăm o confuzie = înţelegerea Culturii ca fenomen elitist vs. Televiziune ca fenomen de masă / cultură vie înseamnă altceva, şi anume un mediator între societate şi realităţile care o înconjoară; noţiunea de cultură la televizor include implicarea televiziunii publice în producţia de bunuri culturale; producţia culturală trebuie să se adauge reflectării fenomenelor culturale; diversitatea programelor şi inovaţia creativă fac audienţă; dacă sînt bine programate şi promovate; filmul în general, documentarul, în special, sînt bunurile culturale cele mai apropiate în mod natural de televiziune; declinul televiziunii, în general, şi al televiziunii publice, în particular = poate fi contracarat printr-o deschidere aparent „pă­guboasă“ – cea către cultură –, dar pentru asta e nevoie de sprijin şi voinţă politică; nu e vorba numai de îndeplinirea unor „obligaţii“ europene, ci de un beneficiu pentru televiziunea publică. Două posibile direcţii pentru o deschidere culturală la televiziunea publică circulaţia culturii dincolo de graniţe presupune; deschiderea televiziunii publice către alte posturi TV; de ex. parteneriat cu Arte = avantaje culturale şi economice; circulaţia culturii în interiorul graniţelor României presupune: deschiderea TVR către producătorii independenţi = o deschidere către societatea românească şi un model economic Idei pentru o deschidere culturală la TV? descentralizarea deciziei […]