Restituiri (?) în cultura română
- 10-09-2009
- Nr. 491
-
Nedeea BURCA
- Actualitate
- 12 Comentarii
Am citit, fără nici pic de încîntare, articolul publicat de revista Timpul, în numărul său din 8 august 2009, semnat de dna Luiza Palanciuc şi de dl Mihai Şora, articol al cărui titlu „mi-a mers la inimă“, însă într-o asemenea măsură, încît mi-am îngăduit să-l „împrumut“, nu doar datorită inestimabilei sale valori stilistice, cît, mai ales, din dorinţa de a înlesni cititorului mai puţin obişnuit cu ifosele dîmboviţene atît urmărirea temei, cît şi înşiruirea argumentelor. În curînd se vor împlini 12 (doisprezece!) ani de cînd studiez opera lui Benjamin Fundoianu/Fondane! Am tipărit de curînd chiar şi o carte, bine primită de opinia publică, dar care, fireşte, nu a putut „acoperi“ întreaga zonă a vieţii şi a creaţiei poetului-filozof, opera şi avatarurile existenţei acestuia pretinzînd cercetătorului onest timp şi răbdare, dragoste şi modestie şi, nu în ultimul rînd, însuşirea unei cantităţi enorme de informaţie. Am făcut toate aceste precizări doar din dorinţa de a aduce la cunoştinţa celor interesaţi faptul că subiectul nu-mi este nici pe departe necunoscut! Trebuie să mai spun şi că n-am urmărit cu tot dinadinsul nici cearta distinşilor cărturari, mai precis a dlor Mihai Şora şi Mircea Martin, fiindcă nu m-a interesat. Desigur, ecouri ale acesteia […]
Sigur ca vom mai citi multe despre „curajul intelectual” (cu sau fara ghilimele)… Eu, unul, nu ma indoiesc ca ar fi multe de scris la acest capitol.
Pana atunci insa, poate ne spun „fondanienii” americani cum stam cu „integrala Fondane”, daca tot au timp sa va impartaseasca din experienta lor de amatori de barfe (ne)fondaniene.
Nu cred ca trebuie sa va obositi sa faceti un „print” al discutiilor de aici.
Sau domnii (doamnele?) americane nu au internet?
Merci… pt acest raspuns extrem de amuzant (pe cuvantul meu ca m-am „stricat de ras”!) si pt urarea de a carei sinceritate nu ma indoiesc. Oricum, voi lua cu mine un „print” al acestor interesante discutii, nu de alta dar fondanienii americani trebuie sa se distreze si dansii cu ceva „inedit”! Cat despre „curajul intelectual”… fiti va rog amabil (amabila?!) si lasati-o balta! Mai discutam… dupa ce apare „Integrala Fondane”. Numai bine.
Merci… pt acest raspuns extrem de amuzant (pe cuvantul meu ca m-am „stricat de ras”!) si pt urarea de a carei sinceritate nu ma indoiesc. Oricum, voi lua cu mine un „print” al acestor interesante discutii, nu de alta dar fondanienii americani trebuie sa se distreze si dansii cu ceva „inedit”! Cat despre „curajul intelectual”… fiti va rog amabil (amabila?!) si lasati-o balta! Mai discutam… dupa ce apare „Integrala Fondane”. Numai bine.
… ei, mai greu la capitolul „curaj intelectual”.
Facem insinuari, dupa care disparem…
Poate ca, in locul „fondanienilor” americani pe care nu-i pomeniti si care, daca ar fi sa va cred pe cuvant, vehiculeaza barfele dambovitene (neavand altceva mai bun de facut, nu-i asa?, in SUA), ar fi mai intelept sa-l ascultati (si sa-l cititi) pe… Fondane.
V-ar prinde mai bine decat polutiile curente care infesteaza spatiul public.
Va garantez.
Fondane – despre care nu ati auzit la scoala – este un autor pasionant. Dar trebuie sa ai aplecare pentru lectura (mai curand decat pentru barfa) ca sa-ti dai seama de acest lucru.
Drum bun!
Stimate domnule Andrei, ma bucur ca acest subiect a ajuns atat de interesant.Imi pare rau ca sunt nevoit sa va las sa va descurcati singur in aceasta „lume a misterelor”, dar maine parasesc tara fiindca scurta mea vacanta s-a terminat. Imi pare rau, chiar „ma prinsesem in joc”, fiindca in S.U.A., unde plec eu, se afla si cativa fondanieni pe care ii cunosc (tot originari din Romania) si am aflat multe de la dansii cu diverse prilejuri (eu ma ocup de cu totul altceva, totusi!).Vor fi entuziasmati sa afle cat de interesati sunt cititorii romani de acest scriitor care nici macar nu figura (cel putin pe vremea mea) in manualele scolare… Poate va explica dumnealor mai multe… Cu bine, N.L.
dar cu ce nume iscaleste?
Mii de scuze, d-le Andrei… Am uitat sa precizez ca d-na Palanciuc nu iscaleste intotdeauna cu numele sau sau numai cu numele sau (asta ingreuneaza cautarea…) In rest, sigur ca am vazut si eu blogul si mi se pare chiar foarte interesant. Dar intre un blog pe net si o Editie Integrala Fondane e o oarecare diferenta… ce sa zic… cel putin asa mi se pare mie (poate gresesc?!)
Mii de scuze, d-le Andrei… Am uitat sa precizez ca d-na Palanciuc nu iscaleste intotdeauna cu numele sau sau numai cu numele sau (asta ingreuneaza cautarea…) In rest, sigur ca am vazut si eu blogul si mi se pare chiar foarte interesant. Dar intre un blog pe net si o Editie Integrala Fondane e o oarecare diferenta… ce sa zic… cel putin asa mi se pare mie (poate gresesc?!)
Care sunt acele „atricole”scrise de d-na LP?, ca eu nu le-am gasit pe Google…
Am gasit, in schimb, blogul consacrat lui Fundoianu/Fondane, unde sper ca veti intra si dvs.:
http://fondane.wordpress.com/
D-le „Monitor”, conflictul referitor la editarea integrala in romana a operei lui Fondane, este departe de a capata proportiile unei conflagratii…pentru ca asa ceva este, din pacate, pur si simplu imposibil. Manuscrisele poetului se afla imprastiate in toata lumea, iar unele scrisori, importante pentru biografia sa au fost pur si simplu distruse cu o inconstienta criminala. Nu stiu cine sunteti cu adevarat si nici care este conexiunea dvs. cu opera lui Fundoianu/Fondane. Eu, la randul meu, stiu destul de putine, dar tot ce stiu am aflat de la parintii mei (si mai cu seama de la tata), care o trudit cam 50 de ani pentru o singura editie critica
a unui mare clasic roman… De prisos sa va spun, toate manuscrisele pe care le-a cercetat se aflau in tara, in siguranta, la Biblioteca Academiei sau in alte locuri bine stiute. E bine sa stiti, domnule „Monitor” ca alcatuirea unei editii de opere complete nu este deloc floare la ureche! Am citit si eu indemnul dvs. adresat doamnei care a scris articolul care v-a oripilat pe dvs. atat de mult prin „tonul” pe care il considerati prea „belicos”. Dvs. ati citit macar o data in viata un articol polemic al lui Tudor Arghezi? Sau al lui Camil Petrescu? Ce s-ar fi facut bietii de ei daca revistele la care scriau „le-ar fi moderat pulsiunile in exces”, spre „binele” cititorilor, asa cum spuneti? M-am straduit sa fiu cat se poate de politicos dar nu ma pot abtine sa intreb de ce unora le e permis sa insulte si sa improaste cu noroi in dreapta si in stanga, iar altora li se reproseaza cateva expresii olecuta mai dure? Va rog sa cititi – le gasiti extrem de usor, pe „Google” – toate atricolele scrise de d-na L.P. impotriva oricui a indraznit sa se apropie de subiectul pe care are impresia ca a pus stapanire, va ros sa retineti „expresiile” folosite de distinsa doamna si, apoi, daca sunteti de buna credinta, sunt dispus sa mai stam de vorba.
Iata ca un conflict care parea inchis- cel referitor la editarea integrala in l. romana a operei lui B. Fundoianu – capata proportiile unei conflagratii, pe care d-na N.B. o defineste care fiind un ,,razboi „!. Desi s-ar vrea observator neutru, d-nia sa se arata a fi chiar parte beligeranta. Disimulandu-si aceasta implicare sub forma unei pledoarii avocatiale in apararea d-lui T.G., ultragiat -se pare- de catre d-na L.P, autoarea prezentului articol desfasoara o adevarata canonada impotriva acesteia din urma, preluand, din pacate, munitie imprumutata din arsenalul ofensiv al paginilor de politica ale O.C. Selectiv, cateva mostre:din tirul indreptat spre preopinenta:,,obraznicie”, ,,istericale”, ,,gaunosenie’, ,,a luat-o prin aratura”. Nu e cam prea belicos tonul unei polemici purtate, totusi, pe taramul umanioarelor ?! Chiar daca , poate, textul care a iscat aceasta riposta n-a fost nici el unul academic (n–am avut aces la,,probatoriul” invocat), conducerea O.C. ar fi trebuit sa solicite moderarea pulsiunilor in exces, prevenind contaminarea continutului paginilor cu adevarat culturale ale revistei de accentele dure ale comentariilor politice pe care le gazduieste. Sper s-o faca in viitor. Spre binele redactiei si al nostru, al cititorilor. Multumesc
Meritul lui Fundoianu că produce ecou. YArticolul d. Nedeea Burcă este salutar, dar trebuie explicitat ce a spus d. Palanciuc, cine nu a citit TIMPUL nu înţelege clar ce reprosuri se aduc d. Goldstein, iar d. Goldstein ar putea si el interveni in discutie, stie ce să scrie.