(RUBRICI) BIFURCATII. Dascalimea si moflujii
- 03-11-2005
- Nr. 293
-
Liviu ORNEA
- ÎNVĂŢĂMÎNT
- 0 Comentarii
De cincisprezece ani, toamna incepe cu greva in invatamint. Daca nu e toamna, e iarna. Sau primavara. In 1990, cind am dat concursul de asistent, proba practica, seminarul, am tinut-o doar cu comisia: facea Liga greva. Se face greva pentru suplimentarea bugetului invatamintului, pentru majorarea burselor, pentru ieftinirea caminului, pentru majorarea salariilor profesorilor. Uneori fac greva studentii, alteori profesorii, de cele mai multe ori fortele se unesc. Sub orice guvern, aceleasi probleme. Ar trebui planificate grevele acestea, trecute in calendar pe zece ani inainte. Marturisesc sincer ca nu inteleg aceasta forma de protest in invatamint. Pe cine deranjeaza o greva de citeva zile a noastra, a profesorilor? Pe elevi? Doamne pazeste, copiii mei sint fericiti cind fac „profii“ greva. Pe guvernanti? Sa fim seriosi. Singurii deranjati pot fi parintii cu copii mici – etapa de care sefii cei mari au cam trecut –, care nu mai au unde sa-i lase in timpul zilei. Si asta daca e greva serioasa, altfel… Dar si ei se mai aranjeaza cu matusa, cu bunica. Incurcati cu adevarat sintem doar noi, profesorii, si de greva noastra, si de a elevilor sau studentilor. Noi trebuie sa ne facem materia, n-avem loc de-ntors, n-avem cind sa recuperam, […]