Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Scrisoare pentru Solomon Marcus
- 28-02-2010
- Nr. 514
-
Mihaela Iancu
- ON-LINE - ACTUALITATE
- 7 Comentarii
Bunul meu prieten Marcus, Cred că nu ţi-am povestit niciodată cum am ajuns la tine. De ce te-am ales tocmai pe tine dintre atîţia oameni despre care aş fi putut să scriu* ca jurnalist? Uite cum a început. Am primit într-o zi coperta care se pregăteşte pentru publicarea, în variantă electronică, a discursului tău de recepţie de la Academie**. Eu, pe atunci, spre marea mea pierdere, nu ştiam nimic despre tine. Dar a ajuns la mine o imagine într-un albastru condensat şi mat. Peste acest albastru erau simboluri matematice, scrise în linie dreaptă, ca pe o tablă, iar în fundal, silueta unui elev, aşezat peste propria lui umbră, cu capul plecat şi genunchii aduşi aproape de bărbie. Deasupra lui scria "Singurătatea matematicianului". Titlul acesta a demolat toată ura pe care mă îngrijisem s-o conserv atît de bine în şcoală, special pentru matematicieni. Niciodată, pînă atunci, nu mă gîndisem să văd în călăi nişte însinguraţi, să mă fi întrebat dacă nu cumva ştiu şi ei ce înseamnă frica, jocul, greşeala, minciuna sau iluzia. Cum spuneai în cărţile tale. Tu eşti matematicianul care m-a făcut să regret că nu le-am acordat nicio şansă. Te ştiu de cîteva luni doar şi, […]
Din partea revistei REALITATEA EVREIASCĂ, ad mea veesrim, din inimă, Boris Marian
Va multumesc pentru aprecieri. E o bucurie sa impart scrisoarea aceasta cu cat mai multi oameni si e norocul meu de a fi cunoscut un om molipsitor in energie. E o intalnire cu miza personala, care a trecut demult de ceea ce ar fi putut sa fie doar un interes jurnalistic, motiv pentru care am tinut un jurnal intarziat pe LiterNet.ro al lucrurilor la care m-a dus cu gandul in perioada documentarii. Il puteti citi aici:
http://atelier.liternet.ro/arhivarubricii/118/Drumul-spre-Oz.html
Admirabil articol!Si omul este deosebit.Sincere felicitari.
Apropo, cum l-am „cunoscut” eu pe dl. Solomon Marcus. Prin ’84, am cumparat PARADOXUL sau. Pe la inceputul lui ’85, profu’ de filosofie ne-a spus ca da un 10 celui care-i da cartea respectiva. Am tacut. Am preferat cartea … Ulterior, cumparand si ARTA SI STIINTA, din ’86.
LA MULTI ANI, PARADOXAL DE FRUMOSI, IN CONTINUARE!
Ma alatur din toata inima cuceritoarei urari a d-nei Mihaela Iancu… regretand ca interviul pe care mi l-ati promis odinioara (era la o conferinta a lui Moshe Idel, daca-mi aduc bine aminte), n-a mai putut fi realizat… Noua conducere a revistei la care lucram pe vremea aceea, a decis ca publicatia nu va mai fi una „de cultura”, ci una cu poze colorate, in care interviurile mele „prea lungi”, caracterizate „ad-hoc” drept „suete” nu isi mai aveau nici locul si nici rostul… Asa a „cazut” intelegerea pe care am avut-o atat cu Domnia voastra, cat si cu d-na Antoaneta Ralian. Dar, inainte de toate astea, „in vremurile bune” , am apucat sa publicam, totusi, aproape integral discursul dvs., „Singuratatea matematicianului”!… Inca o data, LA MULTI ANI, din toata inima, si nadajduiesc ca ma veti putea ierta. Sa fiti sanatos… cel putin pana la 120 de ani!
Si, nu in ultimul rand, felicitari semnatarei acestei splendide scrisori!
Stimata doamna,
e admirabil textul dvs. despre Solomon Marcus. Incantat sa va recitesc! Evocati patetic, inteligent si cu noblete un Om deplin. As dori sa mai citesc si alte texte ale dvs.