Strania revansa a celui care nu asteapta laurii nostri vestejiti
- 09-09-2003
- Nr. 185
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Literatură
- 0 Comentarii
Norman MANEA Intoarcerea huliganului Editura Polirom, Colectia „Fiction Ltd.“, Iasi, 2003, 368 p., f.p. „Sint un refugiat, pitit intr-un colt al lumii, bucuros ca pot respira“ Marturisesc ca am facut o greseala. Cu doar citeva pagini inainte sa termin de citit volumul Intoarcerea huliganului am cautat pe Internet mai multe lucruri despre Norman Manea. Mijlocul cel mai simplu a fost Google, unde am scris numele Norman Manea. Mi-au fost aduse nenumarate referinte biografice si bibliografice. Pe citeva dintre ele le-am printat. Dupa ce le-am citit, vraja lecturii se risipise, iar in fata mea se instalase dezamagirea si stupoarea. Norman Manea fusese la originea unui imens scandal in revistele romanesti. Declansase cel mai puternic cataclism, unda de soc nefiind absorbita nici pina in ziua de azi. Autorul il zgiltiise de pe soclu pe Mircea Eliade. In 1992, Norman Manea dezvaluia simpatia si legaturile legionare ale lui Mircea Eliade. In 1997, ecourile acelei dezvaluiri nu erau stinse, pareau sa se fi amplificat, deja nu se mai putea vorbi de un simplu articol, ci de un intreg caz Eliade. Parcurgind zecile de pagini despre Eliade, in care Norman Manea jucase rolul crucisatorului, am avut un sentiment de regret. Paream sa am in fata […]