T-shirt. Contaminări: Decolare, plutire, cădere (III)

Tentaţia decorativismului în înşiruirea de citate extrase din Histoire de la décapitation (Paul-Henri Stahl, P.U.F., 1986) mă duce cu cîteva decenii înapoi, la perioada liceului, cînd citeam pe deasupra, cu mirată fascinaţie, fragmente din Caietele Princepelui, şantierul literar al romanului Princepele, publicat foiletonistic de către Eugen Barbu, în revista Săptă­mîna. Exhibarea savuroasă a unor interminabile fişe de lectură bloca, de fapt, cunoaşterea printr-un act narcisist, unde colajul de citate era emanaţia unui subconştient care îşi căuta, cu o reţinută disperare, proiecţia într-o oglindă spartă. Realităţile complicate ale lumii fanariote erau complicate încă de imprecizia intervalului, a acelui spaţiu negru dintre un citat şi altul, care construia un labirint fără ieşire, unde se zbătea egoul în fierbere al prozatorului. Un fel de reverie autoerotică planează asupra ficţiunii orientale pe care scriitorii fascinaţi de lumea Balcanilor de Est au pus-o în literatură. Rezultă o arhitectură ilogică, fără structuri susţinătoare, sfidînd gravitaţia şi fascinînd prin hybris: eu nu cad! Dar căderea rămîne, cum spuneam, în firea lucrurilor. Citatul ucide lectura, e o tăiere în bucăţi; reducerea marilor linii istorice la o anecdotică punctuală ucide actul înţelegerii; recursul la imagini emoţionale proiectate pe acel interval obscur rezultat din sfîşierea pînzei contextului duce la exaltări […]