Texte datate

La ani buni de la data redactării şi a primei publicări, Eugen Negrici s-a decis să reunească într-un volum, Simulacrele normalităţii, texte de la jumătatea primului deceniu postrevoluţionar apărute, atunci, în rubrica la fel intitulată din România literară. E prima carte ce nu relevă intenţia sistematizării, ne previne autorul într-o „Notă“, punînd însă un dubitativ „cred“ înaintea acestui enunţ. Eugen Negrici crede aşadar că volumul lui nu unifică, într-o viziune sistematizatoare, seria de subiecte şi aspecte abordate iniţial în paginile revistei; dar Simulacrele normalităţii ar putea – completăm noi – să scape acestei intenţii de programare auctorială.   Ar fi în spiritul convingerilor criticului. Căci autonomizarea unui text în raport cu producătorul lui, printr-o implicare variabilă şi impredictibilă a destinatarului, este centrul de greutate al acestui volum atît de „liber“ tematic şi problematic, să-i spunem, compozit. Fie că reciteşte texte de cultură română veche (pentru că de o literatură română veche, în sensul „tare“ al termenului literatură, nu poate fi vorba), fie că se amuză comparînd anunţuri matrimoniale autohtone şi nord-americane, fie că analizează un poem ca Luceafărul, detectîndu-i resurse „populiste“ (adevărat act de bravură critică, avînd în vedere că textul e din 1981, de la începutul deceniului delirului naţional-ceauşist), […]