În anii aceia din vremea cînd nu era slobodă beutura, unchiul Tonăs a aflat că mai junele rădnan Todor Andrica a lui moș Păntălie a ajuns jurnalist la un țăitung american din Cleveland, comitatul Ohio. Atunci i-o trecut prin cap să plece acolo și să-i găsească de lucru a’ lui Păntălie nepot, mai ales că Todor se gîndea să o aducă la America și pe …
Muzica, o minune fără putinţă de pricepere, e aproape imposibil să o povesteşti. Despre muzică poţi vorbi doar cîntînd, restul sînt aproximaţii inutile. Acum e adevărat că muzică au şi picăturile de apă în chiuvetă, cele de prin jgheaburile casei la vremea ploilor de toamnă, muzică e şi aceea a turturelei, a sirenei din cartierul Fabric sau de prin marginea Elisabetinului, pe strada care se …
Mult s-au mirat domnii szolgabiró, ba unul dintre ei a spus ceva pe limba lor și au pornit a rîde toți. Pe urmă s-au încruntat și o venit tălmaciul neamț și o început cu întrebările, că de unde sînt fiecare, care-i etatea, cum se prezintă cu familionul, au ei Familien sau nu au. Toți au pornit a răspunde ca la Truppendivision din Siebenbürgische Kaserne a …
Toni Kuhn stă pe undeva în fostul sat şvăbesc Totina din Banatul de şes, nu foarte aproape de Timişoara, sat cu case mari cu faţadele jerpelite din cauza părăsirii, fără grija babelor, omama de pe vremuri care – înainte de orice sărbătoare de Doamne ajută, înainte de Kirweih, ba chiar şi în ajunul petrecerilor de Maskenbal de la intrarea în postul Paştilor, cînd pe la …
La urmă, cînd vor ajunge în portul din New York își vor strînge mîinile cu căldură, ei vor afla despre feciorul chelner că-l cheamă Piotr, că-i de loc din Odesa, rus de pe acolo, mai apoi ei îi vor spune numele lor și îi vor zice că-s din țara austro-ungurească, din pusta Aradului, de pe malul Mureșului. Piotr a dat din mîni cum că și …
Nu i-a mai răspuns nimica Cocolic ăl Bătrîn, ce-i putea spune? S-a moșmondit prin pat și și-a așezat o ștergură curată lîngă perină, apoi și-a pus sub cap căciula de astrăgan și în ea brișca cu lama îndoită. Nu aveau altceva pentru a se folosi la masă decît asemenea briști, cuțitele erau peste mînă că te puteai tăia în ele, dar brișca mare se îndoia …
Doamnelor și domnilor, nu vă îmbulziți că aici toată lumea are loc plătit, le strigă oamenilor ovreiul de la Moara lui Baumann din Lipova pe românește și pe nemțește, ba și pe ungurește, și lumea se potolește oleacă, după care din nou se răscoală împotriva ălora care își desfac bulendrele chiar acolo în coadă, și cei din spatele lor le cer să se dea deoparte, …
Și cum zic, așezat pe respectiva laviță-buștean, Blegosul Meloman zice așa: mergeam la film, căruia îi spuneam mozi, „rula“ în grădina de vară din care astăzi n-a mai rămas decît un castan care aștepta să fie tăiat pentru a face loc unui depozit de materiale de construcții. La mozi era lume multă de prin Radna, de prin Lipova, de dincolo de Mureș. Aveau și lipovenii …
Babele de la uliță ascultă ce le spune sora Sînziana, în drum spre casa pocăiților unde se țin adunările, la fratele predicator Negru. Sora octogenară s-a apropiat de lavița suratelor, a proptit Sfînta Carte în dreptul pieptului ca s-o vadă rătăciții și să se întoarcă la Domnul prin pocăință și le zice următoarele: – Ascultați ce vă spun: bețîcii de la birtul clădovanului l-or chemat la …
La nici o săptămînă după ce Pătru Cocolic a declarat la birtul Vulturul Negru că îl ia la America și pă moș Golomoz, spre mirarea și rîsul babelor de pe lavița de la uliță, cînd zicea babetul parșiv și bîrfitor că ar fi cam mic la minte și cum, adică, așa fiind, ar putea merge, taman atunci și-au pregătit desăgile, trăiștile și toate troncotele, vorba …
Jimi Hendrix face o excursie în Federală cu Monika Danneman. Şi ei, ăştia din cartierul Prinţul Turcesc din Timişoara, vor ajunge în Federală. Despre treaba asta discută chiar acum, la bar. Fac planuri. Au discutat cu multe cunoştinţe, şi strîng cît mai multe informaţii. Ăsta este lucrul cel mai important care trebuie ştiut de - spre Fîşie. Aşa i se spune frontierei: Fîşie. Au hotărît …
Cu un titlu provocator („De la vest la est/ de la est la vest“) Festivalul Internaţional de Literatură din Timişoara a ajuns la a doua ediţie, propunînd un proiect care s-a exprimat prin invitaţi, discuţii, lecturi. Ce anume au Estul şi Vestul european dincolo de stereotipuri, de încrîncenări, de superiorităţi mascate prin bunăvoinţele amuzate ale marilor literaturi pe care, mai ales esticii, le resimt ca …
Un bunic al domnului Sommer din romanul lui I.D. Sârbu, Adio Europa!, crede că succesul şi falimentul sînt invenţii evreieşti. Scurte incursiuni în destine uitate prin sertare timişorene prăfuite par să-i dea dreptate. Iat-o pe domnişoara bătrînă Kratofilh despre care „se spunea că fusese angajată atunci cînd bătrînul Wenczel, pe vremea aceea încă tînăr, fondase firma. Ea şi inginerul Bartl au fost primii …
E vremea să facem o incursiune live în fojgăiala investitorilor privaţi din anii de după revoluţie. Sîntem în plină domnie a guvernării Văcăroiu căreia i se spunea „guvernarea Votcăroiu“, de la plăcerea care părea să-l cutreiere pe primul ministru. În ce mă priveşte înclin să cred că vorba asta şi bănuielile care i-au dat naştere s-au născut toate din figura uşor buimacă a omului …
Fascinaţia, dar şi emoţia începutului de drum, îl încearcă şi pe fierarul sculer Georg Fuchs care „deschide prăvălie în Theatergasse, casa Weidl, din cartierul Cetate“. Georg „oferă cîntare de mai multe feluri, greutăţi ştampilate, prese, rîşniţe de cafea, scule de tinichigiu, scule de oţel“. Acelaşi, vorba anunţului, „acceptă reparaturi“ (fişa 3745, Tmsw.Hg.1856; 271). Cu opt ani înainte „în casa 92“ din acelaşi cartier se …
Nu a pierit meseria de profesor de dans, dovada un afiş în cartierul Iosefin pe care îl vedeam prin anii 80 agăţat pe zidurile pieţei printre măcelării, şmenari, traficanţi de ţigări Vikend din Iugoslavia, ţigănci grase cu fuste eastmancolor cu prezervative şi contracepţionale care nu erau pe placul autorităţilor care îşi doreau creşterea natalităţii pe măsura ambiţiilor lui Ceauşescu. Aşadar, printre toate …
Intrăm după mulţi ani în camera din faţă a casei în care am copilărit şi vedem că totul e la fel, un aer discret de melancolie difuză se revarsă din lucruri odată cu senzaţia irepresibilă a unei stări de suspensie metafizică şi asta chiar „ cu ocazia Crăciunului şi a Anului Nou“ cînd „prăvălia Max Krayer, Fabric, Hauptplatz, oferă un sortiment de obiecte de galanterie, …
Nu ştim, şi probabil nu vom şti vreodată anumite realităţi pe care ni le înfăţişează documentele istorice. În fişa 3581, sîntem anunţaţi că „în casa nr.24 din Cetate la et. I se vînd la licitaţie paturi, mobile, sticlărie, porţelanuri etc“. ( în Tmsw. Hg.1856;206). De ce se ţine licitaţia, cine şi ce destine se ascund în spatele acestei întîmplări: poate fi un deces, o moştenire, …
Nu se ştie niciodată care este duşmanul şi de unde răsare, vor spune peste un veac ideologii lumii moderne. În anii de la mijlocul veacului al XIX-lea, nici în Timişoara, nici altundeva nu prea „activa“ poliţia politică, şi asta cu toate că motive erau destule. Dacă ne-am lua strict după anunţurile din presa vremii, nu ar fi multe de găsit referitor la duşmanii ideologici. …
Mare agitaţie la un un deceniu după Revoluţia din 1848 prin oraş! Vin şi pleacă pictori; pare puţin de luat în seamă o asemenea îndeletnicire într-o lume care iubea mai presus de orice goblenurile, apoi cusăturile din aţă colorată care o înfăţişau pe Maica Domnului cu un text nemţesc dedesubt. Sau o carafă cu un pahar, un îngeraş ca un broscoi, litografii cu mănăstirea …
