Poate ca unii cititori isi aduc aminte ca am scris aici, nu demult, un articolas in care comentam neplacuta intimplare de la Teatrul National din Bucuresti la care fusesem martor cu prilejul premierei unui spectacol care m-a dezamagit atit de mult incit nici nu mai vreau sa-i pomenesc numele. Pe scurt, un spectator, Razvan Penescu, a huiduit la final, in timp ce altii aplaudau; …
Sint obisnuit sa citesc inscrisurile, firmele (mi-o fi ramas de cind eram mic si mama facea exercitii cu mine cind ieseam la plimbare) si, cind sint pe strada sau in metrou, citesc din reflex cearsafurile din jur. Ca deodata sa imi dau seama ca citesc timpenii. E o agresiune de care nu ma pot apara. Nu mai suport panourile si reclamele din oras! Le urasc! …
Teatrul Maghiar „Tamási
Chiar asa, mai sint doar citeva saptamini si se inchid urnele, iar eu, cetatean deloc turmentat, tot nu stiu cu cine votez. Cum sa fac? Sa ma uit la candidati? Asa ar trebui, ca tot ne pregatim asiduu de uninominal. Iata, Daniel Daianu si Renate Weber deschid lista liberalilor. Oameni seriosi care si-au dovedit din plin calitatile si stiinta de carte, am toata increderea in …
„Toate proastele au carnet de conducere! O sa-mi iau si eu.“ Asa a spus odata, cu naduf, o, va asigur, foarte simpatica doamna. Si, bineinteles, si-a luat. Multe dintre romanele si piesele de teatru ale „noului val“ ma fac sa-mi aduc aminte de replica asta. Par scrise cu obida celui care a citit tot soiul de prostii si ce si-a zis: „Daca tot apare orice, …
Teatrul Mic, Bucuresti Colonia ingerilor de Stefan Caraman Regia: Nona Ciobanu Scenografie, light-design, multimedia: Iulian Baltatescu Coregrafia: Florin Fieroiu Ilustratie muzicala, scenografie: Nona Ciobanu Cu: Alexandru Repan, Cristian Iacob, Mitica Popescu, Liliana Pana, Radu Zetu, Simona Mihaescu, Petre Moraru, Mihaela Radescu, Florentina Tilea, Valentina Popa, Cristian Popa, Aurelian Calin, Wladimir Pesantez, Constantin Bobeiu, Bogdan Anghelescu, Niki Ieremciuc, Floarea Stanoi, Mircea Lucianu Capelini, Cristian …
A luat fiinta, de curind, „Coalitia pentru universitati curate“. Organizatiile care o compun sint, cele mai multe, binecunoscute pentru implicarea lor, de multi ani deja si cu succes uneori, in asanarea mediului universitar si de cercetare de la noi. Nu stiu daca structurarea acestei noi organizatii a fost determinata de situatia grotesca de la Universitatea de Vest din Timisoara (vezi dosarele din Observator cultural si …
In ziua inceperii cursurilor universitare, Costi Rogozanu publica in Cotidianul un editorial in care atragea atentia ca obiceiul, din ce in ce mai raspindit, al studentilor de a se angaja inca din timpul anilor de scoala, indiferent de situatia lor materiala, chiar si cu norma intreaga, risca sa duca la ceea ce el numea studentie part-time, cu toate consecintele nefaste asupra formarii viitorului absolvent. …
Duminica, 30 septembrie, la sala Atelier a Teatrului National, am asistat la o scena rarisima la noi. La sfirsitul spectacolului cu piesa Istoria comunismului povestita pentru bolnavii mintal, de Matei Visniec, in timpul aplauzelor, cu autorul si regizorul pe scena, un spectator tinar a huiduit si a strigat de mai multe ori: „Rusine!“. Claudiu Bleont, actorul care dusese greul spectacolului, a reactionat destul de …
Un text de o rara, stupefianta violenta impotriva tiganilor semneaza Alexandru Bogdan Duca in revista Cultura (30 august a.c.). Este un text care ar innobila oricind o publicatie precum Romania Mare; cu atit mai mare mi-a fost mirarea sa-l vad gazduit in revista condusa de dl Buzura. inspaimintatoare la articolul lui Alexandru Bogdan Duca este aparenta de argumentatie logica, stiintifica, operind pe baza expunerii unor …
De fiecare data cind ma intorc dintr-o calatorie in Franta sau Italia, ma izbeste uritul pe care-l vedem, auzim, suportam zi de zi. De la blocurile sinistre din cartierul in care locuiesc (si nu e deloc printre cele mai rele), pina la fetele mohorite ale vinzatoarelor de la magazine, care cu o mina iti dau in sila ceva de pe raft in timp ce cu …
Ma plimbam la inceput de septembrie prin Moscova si incercam sa descopar ce le fascina pe cele trei surori. Cu siguranta, nu frumusetea orasului. Ce a mai ramas azi din orasul vechi, in care trebuie ca au copilarit ele, insulite precum Kitai gorod, Nikitskaya sau Arbat imi evocau un banal oras negustoresc de provincie, lipsit de stralucire. Ce se vede azi, cu greu le-ar fi …
Ca in orice profesie, si pentru profesorii universitari exista o virsta de pensionare. in majoritatea tarilor europene, la aceasta virsta, pensionarea este obligatorie, indiferent de cit de activ si productiv este, in acel moment, respectivul cadru didactic sau cercetator, indiferent daca inca are vreun doctorand care urmeaza sa prezinte teza. Legile sint stricte si se respecta: omul e nevoit chiar sa elibereze biroul …
Ce eram eu speriat pina acum de perspectiva pensiei, dar ce sint acum! Cu fiecare zi in care mai citesc un comentariu lamuritor si inteligent, pricep mai putin si m-apuca mai tare groaza. Se maresc azi pensiile? Cum sa nu ma bucur, cu gindul la maica-mea, la soacra-mea si la atiti prieteni si cunoscuti? Dar cum sa nu mi se zbirleasca parul cind ma gindesc …
Toti cei care cunosc invatamintul universitar american au intilnit urmatorul paradox. Pregatirea la nivelul licentei (undergraduate) este, la ei, mult inferioara celei din Europa (ma refer la universitati obisnuite, nu la Les Grandes Ecoles franceze, la Oxford si alte citeva) mai ales celei din Europa de Est, americanii fiind obligati ca, in primul an macar, sa completeze, de fapt, liceul, luind si cursuri foarte …
E arhistiut: matematica e un fel de sperietoare in scoala. Dintre cei care o invata, majoritatea o fac de nevoie, fara placere, doar ca sa poata lua examenele de capacitate, bac sau intrare la facultate. Ceilalti sint mindri ca nu stiu o iota, mindrie pe care o afiseaza uneori, satisfacuti, inca multi ani dupa ce au terminat scoala. Exista, desigur, si aceia, foarte putini, carora …
Circula pe vremuri (ce vremuri!) un banc: in Bucuresti, un reporter strain opreste un barbat si il intreaba ce parere are despre Nicolae Ceausescu si despre regimul din Romania; barbatul, speriat, il trage pe reporter intr-un gang si, dupa ce se asigura ca nu-i poate auzi nimeni, sopteste: „Domn’e, mie-mi place“. Tot asa, soptit, cu teama, imi vine si mie sa spun, cind merg …
Una dintre placerile pe care mi le oferea, cind eram mic, mersul la teatru sau la opera cu parintii era ritualul vizitei la „bufet“, in pauza (pe atunci, toate spectacolele de teatru aveau macar o pauza). Tatei nu-i placea, ura statul la coada, dar mama se muia mai usor si imi faceau hatirul. Primeam o napolitana, sau vreo prajitura moale, cu crema topita („ai grija …
In 13 decembrie 1945, retras la locuinta sa din Kirchhorst, Ernst Jünger scria in jurnal: „Deoarece din pricina frigului abia pot sa tin cartile in mina, obisnuiesc sa-mi construiesc seara cu ajutorul a doua cuverturi un fel de iurta in care introduc un bec electric cu ajutorul unui prelungitor. In aceste conditii recitesc cu nemaipomenita placere O mie si una de nopti, in editia Insel“. …
Arsita. Pirjol. Vipie. Zapuseala. Pojar. Pe ce pun mina, frige. Mi s-a lichefiat mintea, sint anesteziat, abia leg doua ginduri. Cum sa scrii ceva inteligent pe vremea asta? Vai de copiii care au dat si mai dau acum examene de admitere. Parca ne-am mutat intr-un roman de Paul Georgescu: „Oamenii is moi, se opresc, se poticnesc, motaie, cucaie, sforaie“. Dar cine sa mai faca azi …
