MENTALITĂŢI

Componenta confesivă şi memorialistică ce părea să fi pierdut poziţia dominantă în literatura şi cultura românească în ultimul deceniu (în favoarea prozei) redevine importantă. Unele dintre cele mai substanţiale titluri ale ultimilor ani editoriali sînt din această arie, declarat non-ficţională, dar pe alocuri ficţionalizată. Există o dorinţă a memorialistului de a-şi face singur dreptate, răzbunînd prin capitole de carte umilinţe reale şi imaginare, …

O lectură din Emil Cioran provoacă mereu în cititor stări ambivalente, contradictorii. Nu înţelegem de ce un autor considerat în mod unanim (şi superficial) un pesimist şi un nihilist radical poate insufla o euforie şi o exuberanţă care au asupra spiritului efectul unui balsam tonifiant. Întîlnim la Cioran această violenţă, această pasiune ireductibilă, această euforie a Abisu - rilor, acest vertij îmbătător. Hermeneutica lacrimilor pe …

Dacă mi-ar fi îngăduit să aleg din mormanul de cărţi care vor fi publicate la o sută de ani după moartea mea, ştiţi ce aş lua? Nu, n-aş lua un roman din această viitoare bibliotecă, nici o carte de istorie. Aş lua pur şi simplu un jurnal de modă ca să văd cum se vor îmbrăca femeile la un veac după trecerea mea în nefiinţă. …

Instalîndu-se, pas cu pas, într-o nişă deopotrivă ideologicăşi disciplinară pe care editurile mainstream din România o evită din varii motive, Editura Cartier din Chişinău a inaugurat de curînd o nouă colecţie, dedicată studiilor de antropologie culturală, din care au fost deja lansate primele titluri: Povestea maidanezului Leuţu. Despre noua ordine domestică şi criza omului de Vintilă Mihăilescu şi Fetiţă inocentă sau seducătoare fatală? O istorie …

Unul dintre handicapurile istoriografiei noastre anticomuniste constă în privilegierea abordărilor ideologice privitoare la elitele culturale sau politice şi în ignorarea păturilor „beneficiare“; sau în focalizarea cvasiexclusivă pe represiunea anilor ’50 şi pe degradarea generalizată a anilor ’80, nu şi pe dezvoltarea liberalizantă a anilor ’60-’70, către care se îndreaptă, în fond, majoritatea „nostalgiilor“. Realitatea socială „medie“, a celor care s-au descurcat şi s-au adaptat e …

În volumul apărut anul acesta la Cartea Românească, Un ţărm prea îndepărtat. Seducţia frontierelor, frontierele seducţiei, Corina Ciocârlie reuşeşte, ca şi în lucrările anterioare (În căutarea centrului pierdut şi Nimic nu se dă pe gratis. Breviar pentru autori în vilegiatură) să stimuleze curiozitatea cititorilor cu o carte inteligent şi lucid construită în jurul nevoii omului de a depăşi fel şi fel de limite, fără a …

O cărticică foarte plăcută, bine scrisă şi gîndită atent este Ghidul ipocriţilor de Péter Demény. Încep direct cu judecata de valoare fiindcă şi autorul o face – e drept că în sfera eşantioanelor de umanitate ipocrită în care ne putem sau nu recunoaşte. Înspre final, Péter Demény îşi declară opţiunea iniţială: aceea de a caracteriza „pe scurt“ subtipologiile Ipocritului. Fiecare categorie dintre cele inventariate e …

Anul trecut a apărut, la Editura Tact din Cluj-Napoca, Monoteismul şi limbajul violenţei; în fapt, traducerea în româneşte a unei conferinţe susţinute de egiptologul Jan Assmann în cadrul aşa-numitelor „prelegeri vieneze“, organizate de Primăria din capitala Austriei. Volumul include şi o postfaţă a lui Ovidiu Ţichindeleanu. Cu o unică excepţie, recenzia Mariei Măgurean din revista Cultura, cartea a trecut neobservată în peisajul cultural românesc. Fenomenul …

E de remarcat faptul că platforma CriticAtac – în opinia mea, cea mai importantă iniţiativă intelectuală a ultimilor ani – numără, printre iniţiatorii ei, puţini economişti, sociologi sau politologi. Aceştia s-au adăugat pe parcurs. Tonul l-au dat absolvenţii de Litere şi Filozofie, iar dintre literaţi, o voce de prim-plan a reprezentat-o, de la început, C. Rogozanu. Afirmat ca „lup tînăr“ antiestablishment în critica literară de …

O carte ce-i va contraria pe mulţi, chiar şi pe oamenii de cultură cu notorietate, dar va face posibilă, poate, o altă perspectivă, cu mult mai serioasă şi mai aplicată, asupra conceptelor de „tradiţie“ şi „modernitate“, lucrarea lui Alexandru Nancu Simbolica fundamentală tradiţională – perspective, mentalităţi, evoluţii a văzut recent şi postum lumina tiparului la Editura Ars Docendi. Cele peste patru sute …

Ghidul ipocriților este un titlu incitant, dar incomplet. Péter Demény ar fi putut să își intituleze studiul drept Ghidul ipocriților moderni, dacă nu eram de multă vreme despărțiți de modernitate. Sau putea să fie Ghidul ipocriților de azi, pentru că Demény pare să ofere sfaturi celor ce doresc să pornească pe drumul spinos, dar plin de recompense al ipocriziei și falsității. Dar cel mai bun …

Apariţia volumului colectiv editat de István Horváth şi Lucian Nastasă trebuie salutată din start, întrucît mută dezbaterea privind etnonimul „corect“ („rom“ sau „ţigan“) şi privind proiectul identitar rom dinspre părerologia cea de toate zilele, specifică societăţii autohtone şi nu numai, înspre mediul academic.Rom sau ţigan are meritul de a pune laolaltă păreri avizate venind dinspre nişte cîmpuri diferite (istorici, antropologi, sociologi, activişti romi), subli­niind astfel …

Două cărți, relativ recent apărute, În țara bărbaților de Hisham Matar, în traducerea excelentă a Sînzianei Dragoș, și Înăuntrul regatului, viața mea în Arabia Saudită de Carmen Bin Laden, tradusă fluent de Laurențiu Dulman, mi-au stîrnit curiozitatea: sîntem în anul Primăverii Arabe, mi-am spus, toată lumea ia în calcul aspectele politico-economice, dar cele general-umane, de pildă viața dramatică a femeilor în unele țări musulmane, dăinuind …

Vă revoltă faptul că Mall-urile au devenit principala atracție a omului contemporan și vi se întîmplă să vă întrebați cum își petrecea timpul atîta puhoi de lume înainte de apariția acestor imense mașinării ale consumului? Sînteți, cumva, un anticonsumerist? Aveți un acut simț critic? Sînteți adeptul perspectivei ecologiste? Vă enervează SUV-urile și aveți nostalgia „broscuțelor“? Sau, poate, vă gîndiți să vă cumpărați bicicletă? Strîmbați …

Soclurile deasupra cărora tronează prestigiile greilor culturii române au fost serios clătinate de apariţia cărţii lui Adrian Marino, Viaţa unui om singur (Editura Polirom, 2010). Memoriile cărturarului oferă o stranie vizibilitate a unui ambalaj mimetic cu consecinţe vaste şi permit aşezarea într-o logică suprapersonală a mecanismelor subterane ale vieţii culturale româneşti asupra cărora merită să reflectăm. Caracteristica fundamentală a teoriei mimesis-ului este căutarea realului acolo …

Fost-a Nae Ionescu un plagiator, adică un „escroc şi un farseur“, un manipulator mefistofelic şi un mit calp, cum a încercat să acrediteze multă lume în ultimul secol şi cum l-a demascat, cu înverşunare acribioasă, Marta Petreu, după 1990? O încercare de a contracara acest stigmat oferă orientalistul Liviu Bordaş, într-un volumaş polemic ce a generat deja controverse. Încă tînărul, dar înzestratul filozof şi …

Reacţiile de pe forumul Observatorului cultural – numeroase şi, unele dintre ele, consistente –, pe care le-am primit după primul episod al comentariului despre Idolii forului, dar şi alte luări de poziţie apărute, între timp, pe marginea acestui volum mă fac să revin cu o serie de clarificări, cred, utile. Ca şi în cazul Boierilor minţii – deşi …

Două texte din Idolii forului… puteau lipsi: Gîndirea unică şi viaţa de cazarmă de Adrian Gavrilescu şi Între declinul unei generaţii şi patologia renunţării de Marius Ghilezan, fără calităţi analitice şi personalitate: primul e un articolaş expediat; celălalt vădeşte doar efortul autorului său de a intra într-o „piele“ erudită, care nu i se potriveşte. Lasă că, într-un volum unde, în …

„Războaiele culturale“ autohtone au intrat într-o nouă fază. Altfel decît în perioada romantică a anilor ’90, intelectualii noştri publici – o parte semnificativă a lor – au cuplat cu puterea politică la vîrf, după „secularizarea“ din perioada 2000-2004, cînd marile dispute intelectuale păreau decuplate de cele politice. Mai vechea polaritate „neocomunism vs Anticomunism“ – avatar al disputei tradiţionale „autohtonism …

Inserţie într-o Românie pe care o cunoaşte abia în 1994, cartea lui Mike Ormsby, apărută la Editura Compania, excelent tradusă de Vlad A. Arghir, poate fi un potenţial scenariu de film despre mutaţiile survenite în mentalitatea actuală a „românului de pe stradă“. Ceea ce vede şi aude scriitorul este, însă, ceea ce a ieşit la suprafaţă după ’90: …