Ascultindu-l si citindu-l pe Henri Cartier-Bresson

Pe Henri Cartier-Bresson l-am descoperit in 1937-38, in revista Verve, o publicatie de mare arta la care colaborau cele mai prestigioase nume de artisti si scriitori ai epocii. Verve mi-a modelat tineretea, invatindu-ma sa privesc, sa vad, sa-mi cultiv sensibilitatea si sa discern. Calitatea exceptionala a reproducerilor – fie in alb-negru, fie in culori – din cuprinsul revistei a jucat un rol major in formarea mea culturala si artistica. Cartier-Bresson si-a inceput cariera de fotograf in 1931. Asadar, cind l-am descoperit, nu avea indaratul sau decit sase ani de practica si experienta, dar era deja un artist foarte mare. Totul in discutia mea cu el a pornit de la o fotografie reprodusa in Verve, care ma impresionase in mod deosebit: il reprezenta pe cardinalul Pacelli, viitorul Papa Pius al XII-lea, in mijlocul unei multimi care il venera. In decupajul si punerea in pagina operate de revista, cardinalul aparea vazut din spate, pina mai jos de ceafa. Accentul cadea pe expresia oamenilor, in principal doua, trei personaje surprinse in prim-plan. Privirile, emotia lizibila pe fetele lor, dinamica miscarii rezumau intreaga personalitate a lui Henri Cartier-Bresson, asa cum avea sa mi se reveleze ea in discutia purtata cu dinsul si felul cum […]