Votul Bingo

S-a scris si vorbit mult despre „fenomenul Vadim“ in ultima saptamina. Ascensiunea liderului PRM in preferintele alegatorilor romani este, fara indoiala, un motiv de mare ingrijorare, dar si de mare mirare. Este acest vot masiv pentru Corneliu Vadim Tudor un vot ideologic? Cu alte cuvinte, s-a convertit brusc, in numai citeva saptamini, aproape o treime din corpul electoral la extremism, ultranationalism si mesianism politic? Foarte improbabil, daca nu luam in seama desigur nucleul dur al votantilor. Mai curind votul pentru Vadim si PRM apare a fi, in mare masura, urmarea ignorarii extremismului lor. De altfel, C.V. Tudor a evitat cu obstinatie sa repete in dezbaterile televizate, care, dupa toate indiciile, i-au atras simpatia multor alegatori, vestitele sale diatribe antimaghiare, antisemite, antioccidentale etc., uneori dezavuindu-le ori pur si simplu negind ca le-ar fi pronuntat vreodata. Alegatorii au preferat imaginea sa de lider autoritar, aparentul sau dinamism, mesajul sau simplist. Ceilalti candidati s-au strofocat sa prezinte programe, sa explice complicate probleme economice, sa dezbata intortocheatele cai ale integrarii europene. Lui Vadim nu parea sa-i pese de toate astea. Mesajul lui fundamental era: sa-i alungam pe toti astia si va voi spune apoi ce si cum vom face. Oferta lui era „totul dintr-o […]