Rindu(i)ri despre Mircea Nedelciu
- 14-11-2000
- Nr. 38
-
Dumitru UNGUREANU
- Literatură
- 0 Comentarii
Una dintre calitatile lui Mircea Nedelciu a fost generozitatea. Poate ca nu se cuvine sa vorbim despre asa ceva, deoarece aduce a lauda. Insa nu dauneaza nimanui, mai ales ca generozitatea este o calitate pe cale de disparitie intr-o lume cuprinsa de mercantilitati, cu indivizi care vineaza „pozitii in elita“ prin orice mijloace. In cazul scriitorilor adevarati, problema generozitatii tine de structura profesiei. E un truism ca scriitorii „daruiesc“ atunci cind scot carti. A pune sub lumina aceasta frumoasa trasatura de caracter nu-i o lauda, nici o inutilitate gratioasa. Traim o vreme in care scriitorul poate fi si o prezenta publica, iar gesturile sale, reactiile in planul faptelor imediate, nu in scris, nici in discursuri politice pe la televiziuni, pot construi un exemplu de care ceilalti sa tina cont. La urma urmelor, de ce-ar fi model de viata un fotbalist agramat sau o fotomodela spiritual nuda, si nu un om care stie cite ceva despre adevarurile vietii? Beneficiar al generozitatii lui Mircea Nedelciu, pot sa afirm ca s-a purtat fata de mine cu atentia unui frate mai mare, desi nu i-am fost apropiat. L-am intilnit la „Junimea“, unde – prezentat de Costi Stan – o dadusem in bara cu proze […]