Constantin Brancusi – Itzhak Danziger: O intilnire (II)

Patru ani dupa vizita sa la atelierul lui Brancusi, Danziger, pe atunci in virsta de 35 de ani, s-a confruntat cu o provocare majora care l-a determinat sa-si concentreze toate resursele sale artistice12 si sociale – si anume propunerea de a construi la Ierusalim un monument funerar inchinat lui Theodor Herzl, vizionarul intemeierii statului Israel (fig. 26). Danziger, care pe atunci locuia la Londra, s-a intors in graba in Israel pentru a-si prezenta planul si, totodata, si-a asigurat sprijinul arhitectului Yaacov Shalgi; la concurs, insa, cei doi au obtinut premiul al doilea. Voi porni de la acest proiect pentru a sublinia citeva paralele surprinzatoare in conceptiile si metodele de lucru proprii lui Brancusi si Danziger. Daca urmarim cu atentie detaliile proiectului, vom constata ca in citeva dintre punctele centrale ale modelului, Danziger foloseste motive simbolice extrase din lumea animalelor – de pilda, cele doua coarne de berbec de linga bazinul cu apa sau perechea de vulturi care servesc drept postament al monumentului, situat in centrul muntelui. Artistul a desprins aceste simboluri din traditia ebraica: coarnele de berbec simbolizeaza, printre altele, mesajul izbavirii: „In ziua aceea se va suna cu cornul cel mare si atunci se vor intoarce cei surghiuniti din […]