Studiu postmodern despre aspiratiile hatmanesei Rosetti
- 02-05-2000
- Nr. 10
-
Daniel VIGHI
- TEORIE LITERARA
- 0 Comentarii
Cuvint inainte Mult s-au intrebat cei in drept referitor la ce anume ar putea sa fie postmodernismul. Unii s-au si declarat, pe buna dreptate, cam satui de toata tevatura asta cu iz de ceva care aduce a telquel-ism, daca nu in substanta, atunci macar in partizanat. In moda. In filistinism ori, mai grav, intr-un soi de maimutareala care miroase de la o posta a lipsa de inspiratie. Eu declar raspicat si drept in urechile interesate ca postmodernismul e altceva. Zic ca acesta ar fi asa, un fel de ceva ca atunci cind te apuca, la vreme de seara, o lehamiseala, te-ai saturat sa tot faci, sa tot crezi, sa te tot incrunti, sa tot declari tare ca nu exista nici o alta valoare pe lume in afara valorii (reamintesc: discutia este literara!). Eu cred asta; sint convins de treaba asta din adincul fiintei mele (cu care tinjesc la luminile culturii) ca nimic nu e mai important in cultura decit valoarea estetica; pot baga mina in foc, ca eroul antic, ca sa demonstrez ca nu exista in cultura democratie; ca nu se poate fara ierarhii. Cred in trebusoarele astea pina cind imi vine asa pe negindite, si la vreme de seara, […]