Jurnalul unui invitat

Este ora 17,30, azi, 29.03.2000, si eu trebuie sa ma intilnesc la Simeza cu Florin Ciubotaru, Nistor Coita, Napoleon Tiron si Aurel Vlad. Ei se vor juca miine, impreuna, de-a expozitia in patru si vor fi al dracului de veseli in aceasta tranzitie posomorita, al carei capat stim acum sigur unde se afa: inapoi in 1990, la Iliescu si la FSN. Intermezzo profetic: Si vor veni iarasi Piata Universitatii, 13-14 iunie si minerii preschimbati in gradinari isi vor lepada din nou, pentru o clipa, salopetele din dotare si iar vor straluci liberi epoletii lor cu luceferi si cu trese de alama in timp ce petuniile, trandafirii si violetele vor tisni de sub tirnacoape precum izvorul roabei Agar in pustiul surghiunului. Este chiar ora potrivita. Ajung la usa galeriei, imi privesc o clipa chipul in geam si constat ca nu am prea multe motive de incintare, apoi citesc ce scrie pe fisia aceea din carton galben care atirna, de-a lungul usii, pe dinlauntru. Exact asa cum ati banuit, pentru ca in ultima vreme nu ne-a mai ramas decit perspicacitatea, pe acel carton galben scrie mare, de-o schioapa, INCHIS. Incurajat de aceasta inscriptie ospitaliera, apas pe clanta, usa se deschide silentios, asa […]