O panorama prea panoramica a criticii romanesti
- 03-06-2003
- Nr. 171
-
Florian ROATIȘ
- Literatură
- 1 Comentarii
Irina PETRAS Panorama criticii literare romanesti Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2002, 672 p., f.p. Cunoscuta eseista clujeana Irina Petras – autoare a unor carti despre Camil Petrescu, M. Eminescu, Ion Creanga, a celor doua volume despre Stiinta mortii, traducatoare a unor carti ale lui H. James, M. Moreau, M. Haar – a publicat la Casa Cartii de Stiinta din Cluj-Napoca, in urma cu un an, o carte masiva, bine documentata si, inainte de toate, extrem de necesara: Panorama criticii literare romanesti. Nimeni nu poate nega oportunitatea unei asemenea lucrari, atit de rara astazi, cu toate ca exista nu putini cercetatori priceputi si, mai ales, pasionati de istoria si critica literara. Ca atare, salutind si apreciind initiativa doamnei Irina Petras, am vrea doar sa completam respectiva panorama, interventia noastra nefiind critica sau rau-voitoare, ci constructiva, in eventualitatea ca lucrarea ar fi reeditata, la un moment dat, cu completari, data fiind importanta ei. Mai intii am dori sa relevam o serie de erori referitoare la titluri si nume de autori. Astfel, cel mai „vitregit“ este, se pare, eseistul monah N. Steinhardt, in prezentarea caruia s-au adunat prea multe erori, inexplicabile de altfel, caci Steinhardt a fost un autor mult comentat in […]
TESTAMENTUL POLITIC AL LUI MIHAI EMINESCU
(Textul integral al anexei omonime din lucrarea: Radu Mihai Criºan, SPRE EMINESCU. Rãspuns românesc la ameninþãrile prezentului ºi la provocãrile viitorului, ediþia a III-a revizuitã, Editura Cartea Universitarã, Bucureºti, 2005, pag. 287-312) ISBN 973-731-124-8
Cântãri ºi laude-nãlþãm
Noi, Þie Unuia
Primindu-l cu psalme ºi ramuri
Plecaþi-vã neamuri,
Cântând Aleluia!
Christos a înviat din morþi,
Cu cetele sfinte,
Cu moartea pre moarte cãlcând-o.
Lumina ducând-o
Celor din morminte!
Mihai Eminescu
Mult-iubitul ºi prea-pãtimitul meu neam românesc,
“Românii nu sunt nicãieri coloniºti, venituri, oamenii nimãnui; ci, pretutindenea unde locuiesc, sunt autohtoni, populaþie mai veche decât toþi conlocuitorii lor