Calea Searpelui – calea alchimica a autoeliberarii

Gellu NAUM Calea Searpelui Editie ingrijita si prefata de Simona Popescu, Editura Paralela 45, Pitesti- Bucuresti-Brasov-Cluj-Napoca, 2002, 56+XXXVIII p., f.p. Calea Searpelui de Gellu Naum, manuscris datind din 1948 si publicat abia in 2002, a trecut prin sau pe linga ferventa noastra viata literara aproape neobservata. Importanta ei covirsitoare in analiza operei poetului si unicitatea ei, ca text initiatic, in cultura romana de la inceputurile ei pina azi nu par sa fi tulburat pe altcineva decit pe cei citiva prieteni apropiati ai poetului si ai doamnei sale. Nu e, desigur, vina cartii, asa cum nu a fost vina poeziilor ce nu au putut fi publicate si apoi nu au fost realmente comentate zeci de ani la rind, asa cum nu a fost vina Zenobiei pentru care cronicarii americani il asezau pe autor linga Kafka si Beckett, in timp ce cei de aici atipeau insailind niste recenzii abulice, asa cum nu a fost nici vina teatrului lui Gellu Naum care a asteptat pina astazi pentru a fi pus in scena si comentat asa cum se cuvine de critici de teatru seriosi. Dar atunci a cui o fi vina? Calea Searpelui e o carte initiatica sau, mai bine zis, cu vorbele autorului […]