De ce? (II)

Este incontestabil ca soarta evreilor care au scapat de la moarte in Romania a depins de evenimentele de la Stalingrad, de avertismentele aliatilor privitoare la inculparea drept „criminal de razboi“, cu consecintele respective, si de prezenta in primavara 1944 a Armatei Rosii la malurile Prutului. Trebuie precizat, de asemenea, ca pentru Maresalul Antonescu evreii pe care, de la un anumit moment al razboiului, intelegea sa-i salveze – dupa ce o buna parte din cei aflati pe teritoriile Bucovinei, Moldovei de Nord si Basarabiei pierisera –, erau aproape numai evreii din Vechiul Regat. Evreii proveniti din provinciile alipite in 1918 nu erau considerati de el „evrei romani“, iar soarta lor i-a fost in ultima instanta indiferenta. O data aceste aspecte lamurite, ramine la fel de incontestabil ca daca pe parcursul anilor 1941-1947 in Romania ar fi fost la putere un guvern echivalent cu cel din 1944 al lui Szallasy, in Ungaria, de pilda un guvern condus de Horia Sima, evreii nu ar fi supravietuit. Un astfel de guvern s-ar fi grabit sa profite, ca sa scape cit mai repede – trimitindu-i la Auschwitz –, de toti evreii ramasi in tara. Ceea ce Antonescu nu numai ca nu a facut, ci s-a […]