Rezistenti si rezistenta in literatura sub cenzura comunista

Se poate deja trasa o traiectorie urmata de dezbaterile Centrului de Cercetare a Imaginarului din Cluj. Tema propusa de Sanda Cordos in cea de-a cincea sedinta (desfasurata miercuri 29 octombrie a.c.), Rezistenta in literatura, revine la o perioada ce pare sa constituie pina acum un obiect de studiu predilect pentru membrii „Phantasmei“, si anume cea comunista. La deschiderea Centrului, in discursul de inaugurare, Corin Braga definea doua directii de cercetare: imaginarul social si imaginarul artistic. Se pare ca, pina in prezent, balanta discutiilor inclina spre imaginarul social: conceptele de „dezintoxicare a creierelor“ (propus de Ruxandra Cesereanu) si cel de „locuri ale memoriei“ (propus de Ovidiu Pecican) sint urmate de o discutie care restringe domeniul, ocupindu-se de perioada totalitarismului romanesc in deceniile sapte si opt. Cercetarea Sandei Cordos se situeaza intr-un punct diametral opus celei a Ruxandrei Cesereanu: in locul unei discutii despre deprogramarea creierelor in perioada postcomunista, ea se plaseaza in plina istorie a rezistentei literare de dupa odioasele „Teze din iulie“. In ce termeni se cere insa studiata problema e mai dificil de spus. Chiar cel de „rezistenta“, inteles de Sanda Cordos ca „un mod de existenta al scriitorului (in unele cazuri, al intelectualului) in spatiul public totalitar, in […]