Despre hotia cu staif

Invatati cum sintem sa asociem ideea de furt cu „baronii locali“, directorii de banci cu vocatia aparent ecumenica sau alte astfel de produse bizare ale tranzitiei noastre, tindem sa credem ca mediul mai elevat al culturii este oarecum scutit de acest fenomen. Nimic mai gresit. Avem si noi micii nostri „intreprinzatori“ care, pe masura acumularii de capital (salbatice, cum altfel?), vor deveni probabil in scurt timp… investitori strategici sau, ma rog, poate niste Mecena. Rindurile de fata mi-au fost sugerate de o patanie din primavara acestui an, care mi-a oferit – intr-un mod paradoxal, cum se va vedea – privilegiul nesperat de a face parte dintr-un club select. Faptul se datoreaza Editurii Univers (nu cea condusa de respectabilul profesor Mircea Martin, ci succedaneul aflat in prezent in proprietatea si sub conducerea domnului Sergiu Crupenschi). Cu ocazia Tirgului de carte din primavara, gazduit de Muzeul de Istorie, Editura Univers a lansat si un volum de politologie pe care il tradusesem cu vreo trei ani in urma. Lasind la o parte intirzierea, totul ar fi fost aproape in regula, daca editorul m-ar fi anuntat de aceasta aparitie. Stirea mi-a dat-o insa un prieten care a vazut cartea pe raft. Ma opresc aici […]