Elogiul si psihanaliza elogiatorului (femeilor mature)

Stephen VIZINCZEY Elogiu femeilor mature Traducere de Ralu Maria Schidu si Elena Neculcea, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2003, 242 p., f.p. Cartea, faima, intrebarea„Scrisa cu luciditate si un farmec extraordinare“ (Northrope Fry), o naratiune „de un rafinament clasic, presarata cu paradoxuri si umor. O delectare eleganta, nascuta din haosul prezentului“ (Michael Ratcliff), una „dintre cele mai fermecatoare carti ale acestui secol“ (Peter Corris), plina „de intelepciune si ironie, cu un pic de nerv si un strop de melancolie. Un tribut adus femeilor si portretul unei virste irevocabil pierdute. O carte care mingiie sufletul, fara a deveni sentimentala“ (Bernd Lubowski), iata doar citeva dintre aprecierile entuziaste care au insotit destinul cartii scrise de Stephen Vizinczey, Elogiu femeilor mature, inca de la aparitia sa, in 1965. Fireste, ele ar putea continua sa fie citate la nesfirsit, pendulind intre inflamarea cea mai autentica, in genul judecatii lui John Podhoretz de la Washington Times („Dupa James Joyce, care era la fel de putin un scriitor de literatura erotica, ca si Dostoievski, Vizinczey ne transmite un mesaj revitalizant: viata nu inseamna sex, sexul inseamna viata“) si receptarea mai asezata, nuantata, a lui Maurice Nadeau din La Quinzaine littéraire („Nu aveam incredere in aceasta carte, tocmai […]