Sonetistul

Cincizeci de sonete de Mircea CARTARESCU cu cincizeci de desene originale de Tudor JEBELEANU Editura Brumar, Timisoara, 2003, 110 p. Intoarcere la Poemele de amor Iata un lucru uimitor, greu de imaginat in cazul unui vajnic postmodern: unul dintre cele mai frumoase poeme ale lui Mircea Cartarescu e un sonet! Forma fixa, „clasica“, si anume in tipar englezesc (trei catrene rimate incrucisat, plus un distih rimat alaturat, fara segmentari in strofe). Citez dupa Poeme de amor (Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1983): „Pentru artist, femeia nu-i femeie ci mai curind ea seamana-a barbat caci harul lui abia atunci scinteie cind de-un suris se lasa fecundat. Abia atunci gindirea sa adinca ramine grea, si plina e de rod cind luntrea i se sparge ca de-o stinca in tandari, de al rochiei izvod. Artistul e-a domnitei lui mireasa si-n grele chinuri naste mintea sa; desi din carnea lui a fost sa iasa, poemul e asemeni si cu ea. Patrunde, deci, din nou in al meu gind, sa-ti nasc copii, ce n-or muri curind.“ Sonetul a aparut in volumul de acum doua decenii… de trei ori! (cf. ed. cit., p. 7, 85, 130). Mai intii ca prolog al intregului volum, de citit ca enunt […]