Hell’s Angel
- 10-08-2004
- Nr. 233
-
Andrei CREŢULESCU
- Arte
- 0 Comentarii
Sa fie clar de la bun inceput – nu citesc si nici nu ma dau in vint dupa benzi desenate (am colectionat Pif-uri si Tintin-uri cind eram mic, dar nu cred ca se pune); e evident atunci ca filmele bazate pe BD-uri ma entuziasmeaza chiar mai putin decit sus-amintitele Pif-uri. Spidermen, Xmen, Spawni etc. nu ma amuza, nu ma emotioneaza, nu ma uimesc. Recunosc, am o slabiciune mare pentru Superman (probabil pentru ca l-am vazut acum 20 de ani) si una mica pentru Batman (cel gothico/burtonian, se intelege) si-mi amintesc si azi, cu placere, un om-paianjen hong-konghez (Provocarea dragonului, pare-mi-se), vazut la fostul cinema Doina, care azi e crisma. Deh, la vremuri noi, oameni noi… Sigur, exista exceptii notabile – The Crow, construit in jurul unei (duble) tragedii cu care am rezonat imediat, e primul titlu care-mi vine in minte; exista, de asemenea, filme care nu se bazeaza pe BD-uri, dar ai putea sa juri ca te inseli – Dobermann e unul dintre ele… E, deci, momentul sa inchei aceasta paranteza si sa precizez ca habar n-am cum arata banda desenata a lui Mike Mignola pe care se bazeaza filmul a carui cronica tocmai o cititi. Explicatia e simpla si […]