Dandy-ul exprima pretentia subiectului de a deveni propriul lui spectator…

„Dandy-ul exprima pretentia subiectului de a deveni propriul lui spectator si de a se depasi construind o imagine armonioasa cu ajutorul artificiului. Constiinta eului, subiectivitatea se regasesc in spectacolul dedublarii, iar operatia reflexiva a oglinzii ii ofera fiecaruia imaginea creativitatii sale, intr-un «narcisism idealizant» conform caruia subiectul nu spune «ma iubesc asa cum sint», ci «sint sau trebuie sa fiu asa cum ma iubesc. Vreau sa par, deci trebuie sa ma gatesc si mai mult». Aspiratiile egoiste, cultul eului se hranesc din aceasta confruntare a privirii intime si a imaginii exterioare. Ele constau in a nu te pierde niciodata din vedere si in a nu dezvalui din secretul propriu decit ceea ce vrei sa spui. In acest episod emblematic al nuantelor egotismului, adevarul si prefacatoria se amesteca fara incetare. Din distanta ireductibila dintre exterior si interior, din conexiunea si din infruntarea lor, Baudelaire face conditia insasi a constiintei de sine: «Sa traiesti si sa dormi in fata unei oglinzi», iata dorinta exprimata de un dandy ca un soi de ideal estetic si moral prin care subiectul are necontenit, dureros, constiinta dedublarii sale si a punerii sale in scena. Dandy-ul traieste in fata oglinzii pentru ca isi supravegheaza aparenta, isi cultiva […]