Drama partidului de centru

Printre miturile politice care au rezistat in ultimii 15 ani ai tranzitiei romanesti se numara, la loc de cinste, si cel al partidului de centru. Discutiile recente privind constructia polului de centru-dreapta in Romania au pus in lumina trainicia si actualitatea acestui mit. Radacinile lui sint de regasit in polarizarea sistemului politic romanesc din primele luni ale anului 1990, atunci cind noii puteri de centru-stinga (multi insa ar putea afirma, cu destule argumente teoretice, ca FSN-ul anului 1990 era mai degraba un partid de stinga, ce nu se deosebea din punct de vedere ideologic substantial de partidele comuniste nereformate) i se opuneau vechile partide istorice, precomuniste, cu un program politic ce parea multora (chiar dintre cei care se opuneau FSN-ului la acea data) ca fiind mult prea de „dreapta“. Intr-un asemenea context politic, „centrul“ a aparut ca fiind extrem de ispititor din punct de vedere politic, fie pentru ca oferea iluzia unei „a treia cai“, fie pentru ca presupunea o moderatie a discursului politic si economic ce se considera atractiva din punct de vedere electoral intr-o societate in schimbare. Ca mitul acesta a rezistat si este inca puternic in imaginarul politic al politicienilor nostri o dovedesc fie etichetele ideologice ale […]