Un jurnal bogat, dar fara miza

Mircea CARTARESCU Jurnal II. 1997-2003 Editura Humanitas, Bucuresti, 2005, 440 p. 2 iulie. Citesc Mircea Cartarescu, Jurnal II. Inaintez greu in paginile stufoase. Nu-mi place. Mi se pare ceva caznit, facut, o constructie cu arhitectura ratata. Dar am citit pina acum mult prea putin ca sa ma pot pronunta. Incerc sa ma curat de tot ce a mai aparut pina acum despre Jurnal. Ca si la primul volum, reactiile sint controversate. Receptare diversa si diferita, extrema chiar. Lecturi inadecvate sau un Jurnal fara miza? Trebuie sa scap de toata critica mult prea contextualizata si exagerat de socio-. Jurnalul e, pe de o parte, prea mult tratat ca exhibare a omului Mircea Cartarescu – desi e limpede ca a fost un risc asumat, prin publicarea unui jurnal antum –, iar la extrema cealalta, ca o carte pentru fani, pentru cei drogati cu poezie si proza marca Mircea Cartarescu, pentru cei care-l iubesc neconditionat pe autor. Sa scap de contaminari. Sa fac abstractie de contextul literar, de parti pris-uri, de experientele mele personale, de celelalte comentarii pe marginea jurnalului. Trebuie: 1. Sa rasfoiesc Jurnal I. 2. Sa revad insemnarile de acolo. 3. Sa recitesc articolul meu despre Jurnal I. 4. Sa am […]