MUZICA. Donizetti, Presley si iesenii

Nici nu s-au stins ecourile excelentului concert-spectacol cu Oedip de George Enescu, si Opera din Iasi a invitat publicul la o noua premiera – de aceasta data o partitura comica menita sa aduca melomanilor buna dispozitie – Don Pasquale de Donizetti. Din prima clipa, in noua productie se remarca doua aspecte defi-nitorii: pe de o parte, distributia tinara si dornica sa se „joace“ foarte serios, iar pe de alta parte abordarea nonconformista a lucrarii in plan scenic, regia, gindita de Anda Tabacaru-Hogea, plasind actiunea in anii ’60. Singurul care face oarecum nota discordanta cu spiritul epocii este, evident, Don Pasquale, un personaj care traieste printre himerele sale, intr-o camera ce aduce cu o naveta spatiala, privind orice obiect printr-o luneta pe care o tot lustruieste ca pe un obiect pretios. in acest cadru straniu, Ernesto aduce imaginea unui Elvis Presley imbracat evident fantezist, cu o nelipsita chitara, cintind serenada din final „la microfon“, in… limba engleza, sugerind stilul starului american. La rindul sau, Norina (desi, pentru a se potrivi „gusturilor“ extravagante ale tinarului, ar trebui sa fie poate mai hippie) e simpatica, arata foarte bine si se misca dezinvolt, cu un firesc surprinzator, intr-o locuinta plina de manechine amintind poate […]