Dovada ca Hollywoodul n-a ucis emotia

In ultima vreme, filmele hollywoodiene cu matematicieni genialoizi au avut mare trecere nu doar la public, ci si la Oscaruri; cele mai cunoscute – si mai premiate – au fost Good Will Hunting (1997) de Gus van Sant, cu doua statuete la activ, si O minte sclipitoare (A Beautiful Mind, 2001) de Ron Howard, cu patru Oscaruri, printre care cel pentru filmul anului. Din nefericire, Dovada (Proof, 2005) lui John Madden (Iubirea secreta a reginei Victoria, Shakespeare indragostit, Idila capitanului Corelli) a fost pe nedrept trecut cu vederea de membrii Academiei Americane de Stiinte si Arte Cinematografice; filmul a ramas doar cu nominalizarea protagonistei Gwyneth Paltrow la Globul de Aur pentru cea mai buna actrita intr-un rol principal (in sectiunea drama). Cel putin Paltrow ar fi meritat o nominalizare la premiile Academiei, deoarece ea reuseste aici cel mai bun rol al sau de pina acum (unul mult mai complex decit Viola din Shakespeare indragostit, care i-a adus singurul Oscar); actrita a surprins foarte bine fiecare nuanta a unui personaj cu un caracter oscilant, datorat unei ereditati incarcate. Robert (Anthony Hopkins) a fost odinioara un sclipitor matematician britanic, care a revolutionat trei domenii ale acestei stiinte in jurul virstei de 23 […]