FILM. Filmul romanesc la ICR-New York*

Cultura romana pare sa sufere, cu aproape exasperata intensitate in vremea din urma, de un acut complex al marginalului, exprimat printr-o tot mai nervoasa dezbatere publica a motivelor care par sa o pastreze, cu premeditata incapatinare, in conul de umbra al universalitatii. intr-o vreme in care lipsa de market international pentru produsul cultural romanesc pare sa fi atins nivelul unei frustrari fara precedent atit in constiinta artistilor insisi, cit si a presei din tara, e chestionat, tot mai intens, misterul aparent indescifrabil al caii de acces la ospatul privilegiatilor. Ignorind – cum se cuvine – fanteziste si nu tocmai inocente teorii conspirationiste, nu cred ca exista nici o enigma complicata de dezlegat in rezolvarea multelor poticneli ale parcursului cu obstacole care ar bloca, pasamite, drumul romanilor catre Mecca notorietatii. Deloc miraculoasa formula a treptelor necesare catre bursa internationala a competitei de valoare e simpla si ea implica, dintotdeauna, pe linga obligatoria calitate intrinseca a produsului oferit, o sofisticata si profesionala strategie de marketing croita pe masura lui, dublata, ei da, si de putin noroc, limitat insa, acesta din urma, la un procentaj infim din formula succesului. Marketingul este elementul esential al ecuatiei, sfidind conceptia arhaica si practic sterila a operei […]