Bienala de la Praga 3: un cocktail savurat la rece

Bienala de la Praga e unul dintre evenimentele mondene si profesionale care deschid seria marilor expozitii europene de arta contemporana din vara aceasta fierbinte, organizate la Venetia, Münster si Kassel. Cu o anumita aura de controversa, prin conflictul de imagine caruia a trebuit sa-i faca fata in urma cu doi ani, cind a activat simultan cu Bienala Internationala de Arta Contemporana a lui Knizak devenita acum trienala), si cu o atitudine de fronda, prin criticarea vag fondata a celorlalte evenimente de arta contemporana ca ar fi abandonat pictura vazuta ca mediu vetust, Bienala de la Praga incearca anul acesta sa acumuleze atita reprezentativitate de cita are nevoie pentru a tine capul de afis al Europei Centrale ca loc de conectare a culturilor in contextul reflectiilor artistice asupra glocalismului si marginalitatii. Insistind asupra ideii de articulare a continuitatii agendei editiei trecute de expunere a tipurilor de expresie picturala (Expanded Painting 2) si a discursului social de genul „actiunii directe“ (Monument To Transformation – Fragment#5 si, in special, Der Prozess. Collective memory and social history), bienala pragheza de anul acesta isi reafirma interesul pentru acoperirea gusturilor si preintimpinarea situarii unui public cit mai diversificat si flexibil, care sa recunoasca in arta un […]