Cuvintul din cuvinte

Traducere din limba franceza de Emanoil Marcu; prefata de Ioana Parvulescu 2 – Era un pom acolo… – Unde? – Acolo. – Nu mai stiu. – Si muntele, ce au facut cu el? – Care munte? – Muntele din dreapta, doar stii. – intr-adevar… mi se pare… – Cine l-o fi luat de acolo? – Habar n-am. – Dar cel putin iti amintesti de el? – Muntele… in dreapta… da, cred ca ai dreptate. – Era urias. Abia vedeai deasupra lui o geana de cer, si nu intotdeauna. Acum e un ses. Incredibil. – Eu nu am nici o vina. – Cine vorbeste de vina? Pur si simplu, recunoaste ca era acolo. – Da, recunosc. Nu chiar atit de inalt, insa era acolo, nu pot sa zic nu. Era ciudat de altfel, muntele ala, in mijlocul unui tinut neted ca-n palma, dar era acolo. Cit despre copac, nu stiu… – Esti de rea-credinta. – Nu trebuia sa am grija de toate doar pentru ca am ramas aici. Tu pleci si iti imaginezi ca ai tot felul de drepturi! Acum te-ai intors si, poftim, ma iei la rost. Pesemne ca l-au luat pe bucatele. – Pe bucatele? – Muntele. in mai […]