MUZICĂ. Tristeţea artiştilor „uitaţi“

În iarna anului trecut, referindu-mă la „înghesuirea“ spectacolelor dedicate aniversării unor artişti de altădată ai Operei Naţionale în mai puţin de două luni (deşi data naşterii lor era în aprilie sau iunie), scriam că asemenea seri ar trebui să devină adevărate evenimente, dar că, prin alăturare, se sufocă reciproc, dînd senzaţia „bifării“ unei acţiuni şi atît. Foarte lăudabil, onorarea unor interpreţi ai scenei lirice a continuat, poate mai „aerat“ şi oricum mai aproape de ziua lor aniversară, selectarea lor fiind relativă, iar omisiunile, încărcate de tristeţe. Pentru că, spre exemplu, basul Ioan Hvorov, la împlinirea vîrstei de 80 de ani, nu a primit nici măcar un telefon de „La mulţi ani“ din partea instituţiei pe care a slujit-o, cu credinţă şi talent, timp de patru decenii, interpretînd roluri rămase pînă astăzi în memoria melomanilor. Iar superba noastră mezzosoprană Viorica Cortez, deşi de Crăciun este în ţară, iar ziua sa de naştere este în acea perioadă, nu a fost invitată de Opera unde şi-a început strălucitoarea carieră, „schimbarea prefixului“ în urmă cu trei ani trecînd, de asemenea, neobservată. Maestrul Cornel Trăilescu dirijează şi astăzi la pupitrul ONB, aşa cum face de o jumătate de veac, dar nu a fost niciodată sărbătorit […]