FANTASY & SCIENCE FICTION. Atlantykron 2008
- 14-08-2008
- Nr. 436
-
Michael HAULICĂ
- Rubrici
- 2 Comentarii
Am fost pentru cîteva zile în tabăra Atlantykron, care nu mai este de mult o tabără SF, cum fusese la început. Doar locul este acelaşi, o insulă pe Dunăre, lîngă Capidava, la 18 kilometri de Cernavodă. Prima ediţie a taberei a avut loc în 1990 şi, pentru anul viitor, se pregăteşte deja ediţia „jubiliară“, cum ar spune mulţi ziarişti, adică ediţia aniversară cu numărul XX. A fost o tabără în care se adunau, pentru zece zile, începînd din prima zi de vineri a lunii august, pasionaţii de SF, fandomul adică – fani, scriitori, editori, artişti plastici. Se discuta mult despre SF, se scria, erau concursuri de proză adusă de acasă şi mai erau acele concursuri „una pe zi“, la care participau texte scrise (pe o temă dată, alta în fiecare zi) între două băi în Dunăre, între două discuţii sau în pauzele de lectură (se citea mult pe vremuri). Texte scrise şi premiate în tabără aveau să apară mai tîrziu în volumele celor care îşi depăşeau condiţia de „fan SF“, devenind scriitori. Din anul 2000, tabăra Atlantykron a devenit Academia de vară Atlantykron, iar cei 200-300 de participanţi au început să vină şi pentru altceva decît pentru SF. S-au înfiinţat […]
Ce e aia Sorin Repanovici, \\\’adolescentul cu ochii albastri\\\’? A ajuns asta de lauda?
Si apoi, daca Iisus a pledat in desert, de ce nu ar face si romanii cultura pe o insula pustie?! Nu se spune nimic despre cei ce refuza cu ostentatie sa se bage cu acestia. Poate cealalta parte a SF-ului, cea \\\’pro-vest\\\’, voia mai la est, pe Insula Serpilor, pentru reclama.
Atlantykron la 19 ani
A fost odată un vis al unor tineri cireşari îndrăgăstiţi de literatură ştiinţifico – fantastică. A mai fost odată o insulă sălbatică, ascunsă în apele Dunării, la 20 km de Cernavodă,
nu departe de cetatea antică Capidava şi care a fost descoperită de către un adolescent cu
ochii albaştri precum cerul senin, Sorin Repanovici. În acest colţ de rai, s-au reunit în 1990, s-au reunit în august 1990, într-o tabără de corturi, departe de virusul civilizaţiei câţiva tineri muşchetari sf-isti: Sorin Repanovici, Felix Moga, Mariana Gencărău, Pompilian Tofilescu, Aida Guşan, Jeni Carp şi , cu voia dumnevoastră, autorul articolului Adriana Macsut ( să mă ierte acei care i-am uitat) dar şi veteranii sf-işti: Alexandu Mironov, Aurel Cărăşel, Ion Ilie Iosif.
Visul a continuat şi de la o tabără primitivă de corturi cu 20 de personae autohtone ( din Craiova, Slobozia, Buzău, Bucureşti) din 1990 s-a ajuns în august 2008 la o tabară modernă luminată, cu bar şi bac-uri ancorate lăngă însulă, cu 400 de participanţi, de pe toate continentele.
Alături de atelierul sf există acum seminarii de: muzică,dans, comunicare, jurnalism, ecologie, astronomie, ştiinţă, sport, pictură. S-au adăugat nucleului iniţial omul de radio,
Ştefan Ghidoveanu, profesorul de ştiinţa complexităţii, Florin Munteanu, animatorii sf-şti,Adrian şi Ionuţ Bănuţă, ,,mama sf- istă “, Mihaela Murariu Mândrea ş.a.
Veniţi pentru prima oară pe Altantykron, soţii Camelia şi Criştian Ungureanu s-au molipsit şi ei de virusul Atlantykron. Ştefan ( Bak) Grosu se poate numi de acum veteran deoarece a fost prezent la ediţiile din:2005,2006,2008. Deşi nu mai este la vârsta adolescenţei, Ştefan obisnuieşte să spună ca a regasit aici spiritual adolescenţei.
Atlantykron a devenit, aşa cum obişnuieşte, să spună omul de suflet al manifestării,
Sorin Repanovici o adevărată şcoală e vară iar deviza de anul acesta a fost The Next Generation.
Adriana Mihaela Macsut