Confesiuni despre lumea de ieri pentru lumea de azi

Aristina Pop-SĂileanu Să trăiască partizanii, pînă vin americanii Fundaţia Academică Civică. Centrul internaţional de studii asupra comunismului, Bucureşti, 2008, 192 p.   Biografia Aristinei Pop-Săileanu, publicată de Fundaţia Academia Civică, în colecţia „Istorie Orală“, are în vizor ceea ce, cu un termen uniformizant, e numit „rezistenţa anticomunistă“ în România. Uniformizant, pentru că au existat aproximativ trei tipuri de rezistenţă: 1) activ-armată, funcţionînd în fazele incipiente ale tranziţiei la totalitarism, în care stalinismul nu era încă bine consolidat în ţară. Existau acţiuni de gherilă dirijate de partidele istorice aflate în clandestinitate, mizînd „pe cartea“ speranţei în ajutor „american“, cu alăturarea unora dintre legionarii negrăbiţi să se înscrie în Partidul Comunist, perioadă în care se dădeau încă lupte pentru acapararea puterii şi a înregimentării ideologice; 2) spiritual-pasivă, cu o plajă socială foarte largă, cuprinzînd, mai ales după anii ’80, întreaga populaţie şi 3) activ-intelectuală. În prima perioadă, ponderea era deţinută de cărturari de convingeri liberale sau social-democrate, care n-au acceptat pactizarea cu Partidul Comunist; în ultima, majoritatea o reprezentau foşti ilegalişti, conştienţi de ineficienţa unui sistem-butaforie şi fundătură, în care duplicitatea devenise normă de viaţă. Împotrivirea lor s-a manifestat fie în exil (majoritatea), fie în nuclee interne de opoziţie, acţionînd mai ales […]