A conjuga prezentul la trecut
- 20-11-2008
- Nr. 450
-
Corina Anghel CRIŞU
- MEMORIALISTICĂ
- 0 Comentarii
Dinu & Nelli Pillat Biruinţa unei iubiri: Pagini de corespondenţă Cuvînt înainte de Horia-Roman Patapievici, ediţie îngrijită de Monica Pillat, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008, 384 p. „Voi căuta să te înţeleg mai bine şi să mă perfecţionez pentru anii dragostei noastre“ (Dinu Pillat, Biruinţa unei iubiri). „El este încă înlănţuit de mine… şi eu nu-l voi alunga, deoarece l-am iubit cu adevărat. şCîndţ unii soţi şsîntţ despărţiţi prin moarte, cel care rămîne se recăsătoreşte imediat. Aceia s-au satisfăcut, dar nu s-au iubit. Eu l-am iubit pe Dinu şi l-am satisfăcut, lui îi este încă dor de mine… Dialogul dintre noi doi continuă“ (Nelli Pillat, Biruinţa unei iubiri). Dintre toate genurile, cel epistolar ne transmite cel mai pregnant imediateţea faptului trăit şi decantarea lui prin scris – într-un continuu dialog cu celălalt. Pentru ca acest dialog să aibă loc, trebuie să existe o distanţă între cei doi interlocutori, o limită spaţială care se cere depăşită prin cuvînt. Ce se întîmplă cînd limita devine absolută, cînd unul dintre cei doi interlocutori trece pragul lumii de dincolo, iar cel rămas singur trebuie să înfrunte teribila absenţă, continuînd să-l (re)cunoască pe celălalt, să-i descifreze din nou scrisul, singurul fir rămas pentru a-şi […]