Despre „înfricoşătorul dans“

Gonçalo M. Tavares, Ierusalim, Traducere din limba portugheză de Micaela Ghiţescu, Editura Humanitas, Colecţia „Raftul Denisei“, Bucureşti, 2008, 222 p.   Pentru un scriitor încă tînăr, portughezul Gonçalo M. Tavares se dovedeşte a fi un romancier ajuns la maturitatea artistică. Stilul său inconfundabil, caracterizat de siguranţa descrierilor minuţioase şi de „ritmul“ accelerat al scriiturii conferă romanelor sale o dinamică ce face posibilă abordarea unor teme de mare anvergură, cum ar fi explorarea surselor răului în om şi în societate. Ierusalim este expresia unei asemenea explorări. De la apariţia sa, în 2004, romanul lui Tavares, tradus admirabil de Micaela Ghiţescu, a fost cîştigătorul mai multor premii de mare prestigiu în literatura portugheză. Printre acestea se numără Prémio Ler/Millenium-BCP (2004), Prémio Portugal Telecom de Literatura, şi prestigiosul Prémio José Saramago (2005). Autorul Evangheliei după Isus Cristos este printre primii scriitori de renume internaţional care a recunoscut potenţialul literaturii lui Tavares, spunînd despre romanul Ierusalim că „îşi va lua imediat locul printre marile opere ale literaturii occidentale“.   Personajele lui Tavares sînt prinse între opţiunile conştiinţei şi lumea inconştientului. Schizofrenica Mylia, o personificare a suferinţei fizice şi mentale, capabilă să manipuleze „intervalul dintre seducţie şi respingere“ caută o biserică pentru a-şi afla alinarea. […]