Auschwitz şi necesitatea de a ne reaminti
- 05-02-2009
- Nr. 460
-
Silvia DUMITRACHE
- Literatură
- 4 Comentarii
Ororile din istoria umanităţii devin uneori simple poveşti a căror reamintire nu mai înseamnă, poate, decît un act lipsit de puterea de transpunere a groazei şi a spaimei încercate cîndva de mii de oameni. Receptarea acestor fapte ajunge să fie însoţită de detaşare. De pildă, Torquemada şi crimele înfăptuite de Inchiziţie sînt semne ale unui trecut pe care nu ni-l mai asumăm şi care nu mai provoacă un sentiment acut al responsabilităţii. În mentalul colectiv, marii criminali ai istoriei, cu cît sînt mai îndepărtaţi de momentul prezent, cu atît tind să gliseze către domeniul ficţiunii, ajungînd să fie resemnificaţi pînă la a deveni eroi de romane sau de filme. Sînt însă crime şi atrocităţi ce rezonează încă puternic, iar amintirea lor nu poate să stîrnească decît acel sentiment al culpabilizării ce sugerează necesitatea de a păstra vie în memorie imaginea unor fapte din istorie, ce acum ni se par de neînchipuit. Refuzul sau neputinţa de a rememora teroarea istoriei ar avea drept consecinţă uitarea, cu garanţia aproape sigură a repetării celor mai teribile greşeli, printre care se numără crimele comise împotriva evreilor, în numele unei aşa-zise purităţi rasiale. Amintirea Auschwitz-ului, după mai bine de jumătate de secol, este încă […]
PT.:\”Fasia Gaza\”….[1]Nu am stiut ca timp de 8 ani din Auschwitz evreii au bombardat Germania si Polonia!!…..[2]Nu am stiut ca, in anul in care a fost inaugurat Auschwitz-ul, 7 armate \”evreiesti\” au atacat Germania nazista[o paralela cu 1948, anul infiintarii Statului Israel]…[3]Stiu si am stiut ca romanii, la baza, sunt antisemiti!
I
E adevarat ceea ce scrie dl. Cristian Cercel, Adam este un personaj fictiv, care a fost creionat de autor nu numai din marturii, ci si din documentele studiate. Si o alta precizare: Adam est singurul personaj fictiv din acest roman-document.
Se ridica desigur o intrebare de o suta de puncte: cum au ajuns la Auschwitz evrei din Sighisoara, precum Gizella Böhm sau fiica ei, Ella Salamon??? Sighisoara era in Romania, adica in Ardealul de sud, de unde pana acum se afirma ca nu s-au facut deportari la Auschwitz… Si totusi, se zvoneste de mai multi ani ca o parte din evreii din Sighisoara si imprejurimi au fost adunati de catre jandarmeria romana cu ajutorul Volksbundului local, fiind aruncati peste granita de langa Cristuru-Secuiescu in Ardealul de nord, pentru ca se pare ca autoritatile romane au aflat de planul ungaro-german de deportare a evreilor din Ardealul de nord, si s-au gandit sa scape si ei cu aceasta ocazie de evreii din zona. Gizella Böhm si Ella Salamon, domiciliate dupa razboi in Odorheiu-Secuiesc au fost lasate sa depuna marturie in procesul Auschwitz de la Frankfurt am Main in anul 1965. Cand li s-a imnanat pasaportul la Securitate, li s-a spus clar: daca vor scoate un singur cuvant despre modul in care au ajuns la Auschwitz, membri de familie ramasi acasa vor suporta consecintela…
Cine poate da lamuriri bazate pe documente?
Oare cind ne vom da seama ca dupa Fasia Gaza nu se mai poate vorbi despre Auschwitz si despre Holocaust in aceeasi termeni ca pina acum?
Adam, „ultimul evreu din Sighişoara”, nu este un personaj real. Schlesak îl inventează, după cum o spune chiar el într-un interviu publicat în revista „Contrafort”, îl compune din „mărturii oculare reale” (http://www.contrafort.md/2008/167/1555.html). Numele „Adam” este şi el simbolic ales, trimiţând la primul om – practic Adam, în cartea lui Schlesak, îi simbolizează pe supravieţuitorii Holocaustului, fără să fie însă un personaj care a existat cu adevărat, spre deosebire de toate celelalte personaje din „Capesius”.