Opţiunea pentru un Parlament uni- sau bicameral: între învăţămintele istoriei şi exigenţele prezentului

Atunci cînd încercăm să decidem dacă vom prefera un Parlament unicameral sau unul bicameral, se cuvine să rememorăm cîteva fapte de bază referitoare la originile instituţiei parlamentare. Istoriceşte, în multe state instituţia Parlamentului se trage din adunările medievale ale stărilor privilegiate, lărgindu-şi aria de reprezentare odată cu democratizarea modului de alcătuire a naţiunii suverane. În alte state, Parlamentul a luat naştere prin ruptura cu un vechi regim politic considerat nedrept şi nereprezentativ şi prin întemeierea unei reprezentanţe naţionale complet noi.   Formele de alcătuire a Parlamentelor moderne au fost diverse. În unele state opţiunile iniţiale s-au păstrat timp de decenii şi chiar secole, în altele au avut loc una sau mai multe modificări ale sistemului constituţional. De exemplu, în Franţa adunările separate reprezentînd clerul, nobilimea şi „starea a treia“ au fost înlocuite în 1789 cu o unică adunare reprezentînd naţiunea suverană (mai întîi Adunarea Constituantă, urmată în 1791 de Adunarea Legislativă şi în 1792 de Convenţia Naţională). Derapajele din timpul terorii revoluţionare au determinat Directoratul să introducă un sistem bicameral, care apoi s-a menţinut cu unele întreruperi în momentele în care se trecea de la un sistem politic la altul (parlamente unicamerale au funcţionat în Franţa în timpul Republicii a […]