Poporul şi România lui Traian Băsescu

Oare de ce ne iau de proşti alde Traian Băsescu şi „băsescienii“ domniei sale? Oare de ce ne consideră tîmpiţi şi vor să ne aburească de tot, insistînd asupra unui referendum care nu foloseşte acum la nimic? Oare de ce toată clica de îmbuibaţi din jurul lui Traian Băsescu încearcă să ne mintă, făcînd mare caz de „reformarea statului“ şi mare tapaj de „modernizarea României“? Pentru că dincolo de staniolul discursului retoric şi de vorbele însăilate cu meşteşug demagogic se ascunde o foarte pedestră dorinţă de căpătuială. Apelul repetat la memoria noastră vizavi de existenţa „baronilor roşii“ nu produce decît acelaşi dezgust ca şi existenţa acelor similari „baroni portocalii“. Hoţii nu au culoare şi ideologie. Sînt hoţi pur şi simplu. Adevărul nu poate fi nici de dreapta, nici de stînga. Ca şi binele sau răul. Categoriile etice nu au culoare politică. Sau ar trebui. Un gardian de la Kolîma, care lovea cu piciorul în stomac un „zek“ – aşa erau denumiţi în argoul lagărelor sovietice deţinuţii – nu putea fi mai onorabil decît un „kappo“ de la Bergen Belsen sau Dachau, care era în stare să omoare un copil fără să clipească. Mizeriile omeneşti sînt aceleaşi, dincolo de culoarea pielii […]